Imagistica de diagnostic este o parte integrantă a practicii medicale moderne. Ea este utilizată
pe scară largă și a fost folosită încă de la descoperirea de către Wilhelm Conrad Röntgen a razelor X în anul 1895. Cei mai mulți dintre noi am fost supuși cu certitudine la una sau mai multe examinări în scop diagnostic implicând expunerea la raze X.
Tehnologia a avansat considerabil și imagistica cu raze X a devenit mult mai sigură. În ciuda
acestor progrese, este important ca utilizatorii de radiații în medicină să se informeze la zi cu privire la dezvoltarea și aplicarea principiilor de protecție radiologică a pacienților în activitatea zilnică.
Cea mai bună abordare este de a utiliza cea mai mică doză de radiație cât este rezonabil posibil (As Low As Reasonably Achievable – ALARA) fără compromiterea scopului clinic anticipat .
Această prezentare are ca scop informarea pacienților și a publicului despre utilitatea și riscurile imagisticii cu raze X și de a ajuta la menținerea expunerii la cel mai scăzut nivel posibil.
Ce sunt razele X?
Razele X (asemenea celor utilizate de computerul tomograf CT) sunt o formă de radiație de
același fel cu lumina vizibilă, dar mult mai penetrantă și care poate traversa corpul uman. Folosind
tehnici și dispozitive adecvate, razele X pot fi detectate și produc imagini ale structurilor interne
ale corpului pentru diagnosticarea bolilor sau pentru alte probleme.
Poate diagnosticarea medicală cu raze X să fie dăunătoare?
În general, nu. Doza de radiație implicată în cele mai multe
examinări cu raze X, fie realizate
prin tehnică convențională cu film, fie cu un sistem digital, este destul
de mică. Dar îngrijorarea apare la
examinările repetate. Examinările
cu doze relativ mari așa cum sunt cele cu CT sau procedurile intervenționale au o probabilitate mai
mare de creștere a riscului de cancer indus de radiație.
Care este mărimea cea mai obișnuită a dozei de radiație?
Doza de radiație, sau simplu doza, este adesea descrisă folosind mărimea doză efectivă exprimată în milisievert (mSv).
Doza efectivă reprezintă doza la întregul corp care ar da același
risc de cancer ca și cel cauzat de dozele care au fost distribuite
diferitelor organe dintr-o anumită parte a corpului. Doza efectivă
oferă o cale de comparare aproximativă a riscului relativ datorat
diferitelor proceduri cu radiație. Există mai multe metode prin care profesioniștii descriu doza de radiație, dar acestea nu sunt tratate aici.
Este radiația pe care o primim din surse naturale diferită și în ce mod?
Fiecare persoană este expusă radiației din mediul înconjurător, precum radiația
cosmică, radiația telurică, radiația din
alimente sau chiar din propriul corp.
Această radiație (radiație gama) este
similară razelor X utilizate în examinările
medicale. În funcție de locul unde trăiește,
o persoană este expusă între 1 și 3 mSv
anual, cu o medie globală de 2,4 mSv. Există câteva zone în care
locuitorii sunt expuși la doze de până la 10 mSv pe an. Se pot compara
aceste valori cu dozele de radiație implicate în examinările medicale așa cum sunt date mai jos.
Oare toate examinările duc la doze de radiație mari ?
Nu. Diferitele tipuri de examinări necesită cantități diferite de radiație. Cea mai
obișnuită examinare cu raze X este a
toracelui (vedere frontală). Aceasta duce
la o doză medie de circa 0,02 mSv. În
contextul expunerii la radiația din surse
naturale, aceasta este o doză relativ mică.
În tabelele următoare sunt prezentate dozele la pacient provenite din
examinările radiologice obișnuite și numărul echivalent de examinări ale toracelui pentru aceeași doză efectivă.
Examinarea Doza efectivă medie (mSv) Nr. echiv. de examinări toracice
Radiografie craniană 0.1 5
Radiografie de coloana vertebrală lombară/ coloana vertebrală toracală 1.0 – 1.5 50 – 75
Mamografie 0.4 20
Radiografie de pelvis/șold/abdomen 0.6 – 0.7 30 – 35
Radiografie de genunchi/alte extremități 0.001 – 0.005 0.05 – 0.25
Examinarea Doza efectivă medie (mSv) Nr. echiv. de examinări toracice
Radiografie intraorală/panoramică 0.005 – 0.01 0.25 – 0.5
CT coloană vertebrală 6 300
CT torace/embolism pulmonar 1-16 50-800
CT abdomen/pelvis 6 – 8 300 – 400
CT cap/gât 2 – 3 100 – 150
CT angiografie coronariană 16 800
CT colonoscopie virtuală 10 500
Există o limită pentru cantitatea de radiație pe care o putem primi la o examinare cu raze X?
Nu. Pentru a nu restrânge beneficiile examinărilor cu raze X, care sunt în
general mai mari decât riscul indus
de radiație, nicio organizație internațională nu a prevăzut o limită
pentru doza la pacient. Riscul asociat
cu radiația este considerat acceptabil
pentru examinările justificate medical. Medicul care solicită examinarea și radiologul au
responsabilitatea de a se asigura că beneficiul pentru sănătatea pacientului este mai mare decât riscul indus de radiație.
Cât de mare este riscul de cancer indus de radiație? Este acest risc aditiv?
Riscul de cancer indus de radiație este mic, dar este aditiv. Fiecare
examinare la care este supus pacientul crește întrucâtva acest risc.
De aceea se recomandă menținerea dozelor la pacient la minimum
necesar obținerii imaginilor de o calitate adecvată diagnosticului.
Probabilitatea de cancer indus de radiație crește cu 5% – 6% pentru
fiecare 1000 mSv de doză. Creșterea riscului de cancer care rezultă
din majoritatea procedurilor de diagnostic este relativ mică în comparație cu riscul de apariție naturală a cancerului care este între 14% și 40%.
Femeile gravide pot fi supuse examinărilor cu raze X?
Nimic nu împiedică utilizarea examinărilor cu raze X în sarcină atât timp cât beneficiile clinice depășesc riscul potențial foarte mic datorat radiației. Cu aparatură modernă și o tehnică bună,
examinarea capului, gâtului, picioarelor, umerilor și chiar a toracelui
poate fi executată în condiții de siguranță și în timpul sarcinii.
Pentru alte examinări sunt necesare evaluări specifice. Femeile
gravide trebuie să informeze medicul și personalul medical implicat
că sunt însărcinate sau chiar de posibilitatea de a fi însărcinate.
Medicul sau furnizorul de servicii de sănătate, în cooperare cu
specialistul în protecție radiologică, având aceste informații, vor
cântări beneficiile și riscul în cazul investigațiilor abdominale și pelviene, în special pentru procedurile cu doze mari (tomografia computerizată și fluoroscopia).
Sunt în siguranță copiii expuși la radiație X în timpul unei examinării diagnostice?
Nu există restricții de utilizare a radiației X la copii, atât timp cât beneficiul clinic depășește micile riscuri potențiale datorate
radiației. Unele organe ale copilului au o sensibilitate la radiație mai
mare decât a adulților. În plus copiii au o speranță de viață mai
mare. În consecință, tehnicile imagistice care nu utilizează radiația
ionizantă ar trebui să fie luate întotdeauna în considerare ca
alternativă. Procedurile radiologice la copii trebuie să fie planificate
individual și limitate la atât cât este necesar pentru un diagnostic corect.
Există alternative mai sigure la imagistica cu raze X?
Da. Deși riscul unei singure examinări cu raze X este
de cele mai multe ori foarte mic, acesta trebuie totuși redus la
minimum. Examinările imagistice care nu utilizează radiația
ionizantă, cum sunt ecografia (ultrasonografia) sau imagistica prin
rezonanță magnetică (MRI), ar trebui să fie întotdeauna luate în
considerare dacă sunt adecvate. Nu este cunoscut că acestea, spre
deosebire de razele X, ar mări riscul de cancer. Totuși, nu este
posibil întotdeauna să se înlocuiască examinarea cu raze X cu o
examinare cu radiație neionizantă. Există și alte considerente decât
acest risc, de exemplu, uneori este necesară sedarea copiilor mici la examinarea MRI, spre deosebire de examinarea CT.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații legate de sănătate, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok , Twitter .
