Pacienții cu suspiciune sau diagnostic de cancer pulmonar beneficiază de investigații, tratamente, recuperare și sprijin psihologic decontate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Diagnosticul complet poate fi realizat în 28 de zile, prin pachete standardizate de servicii medicale. Iată care sunt pașii pe care trebuie să îi urmeze pacienții și ce drepturi au în cadrul sistemului de sănătate.
Cancerul pulmonar este una dintre afecțiunile oncologice în care recunoașterea timpurie a simptomelor și prezentarea la medic pot avea un rol important. O tuse persistentă, răgușeala care nu dispare, sângele în spută, dificultățile de respirație sau scăderea inexplicabilă în greutate sunt semnale care nu trebuie ignorate.
Pentru persoanele care prezintă astfel de simptome, sistemul asigurărilor sociale de sănătate prevede un traseu medical care include consultații, investigații pentru stabilirea diagnosticului, tratament oncologic, monitorizare și servicii de recuperare.
Potrivit informațiilor publicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), pacienții pot beneficia de servicii medicale decontate inclusiv atunci când nu sunt asigurați, în condițiile prevăzute de legislație.
Care sunt primele simptome ale cancerului pulmonar?
Cancerul pulmonar poate debuta cu simptome aparent banale, care sunt uneori confundate cu manifestările unei răceli, cu efectele fumatului sau cu oboseala.
Printre semnele care ar trebui să determine prezentarea la medic se numără:
- Tuse nou apărută sau care persistă și nu trece;
- Respirație șuierătoare sau senzație de lipsă de aer;
- Sânge în spută;
- Durere în piept;
- Răgușeală persistentă;
- Dificultăți la înghițire;
- Ganglioni măriți la nivelul gâtului sau deasupra claviculei;
- Scădere în greutate fără o cauză aparentă.
La apariția acestor simptome, primul pas este programarea la medicul de familie, fără amânare.
Medicul de familie, primul pas în depistarea bolii
Indiferent dacă persoana este sau nu asigurată, medicul de familie reprezintă, de regulă, punctul de plecare în investigarea unei posibile afecțiuni oncologice. Există excepții pentru urgențe și pentru anumite situații prevăzute de lege.
În cadrul consultației, medicul analizează simptomele, istoricul medical personal și familial și poate recomanda investigații inițiale.
Acestea pot include:
- Hemoleucogramă;
- Electroforeza proteinelor serice;
- Creatinină și estimarea funcției renale;
- Proteina C reactivă;
- Enzime hepatice;
- Radiografie toracică.
În funcție de rezultatele evaluării, pacientul poate fi trimis direct la medicul pneumolog din ambulatoriul de specialitate.
Ce înseamnă mențiunea „SO” de pe biletul de trimitere?
Un aspect important pentru pacienți este existența mențiunii „SO”, care înseamnă „suspiciune oncologică”.
Atunci când medicul suspectează existența unui cancer, acesta trebuie să bifeze căsuța „SO” de pe biletul de trimitere.
Această mențiune permite decontarea investigațiilor prin asigurarea socială de sănătate peste valorile lunare contractate de clinici sau laboratoare. Prin urmare, investigațiile necesare nu ar trebui amânate pe motivul epuizării fondurilor disponibile.
De asemenea, persoanele neasigurate beneficiază de decontarea investigațiilor necesare confirmării suspiciunii oncologice, prin fonduri transferate de la bugetul de stat.
Cum se stabilește diagnosticul de cancer pulmonar?
După evaluarea inițială, pacientul ajunge la medicul pneumolog, care poate recomanda investigații suplimentare pentru identificarea unei eventuale tumori.
Printre acestea se numără:
- Examenul citologic al sputei;
- Tomografia computerizată (CT) a toracelui;
- Rezonanța magnetică (RMN) a toracelui, cu sau fără substanță de contrast.
Imaginile obținute sunt interpretate de medicul radiolog.
Confirmarea diagnosticului se realizează prin biopsie. Procedura presupune recoltarea unui fragment de țesut din formațiunea suspectă, care este ulterior analizat în laborator prin examen anatomopatologic și imunohistochimic.
În funcție de particularitățile fiecărui caz, recoltarea poate fi realizată prin bronhoscopie, biopsie transbronșică, transtoracică sau transesofagiană, mediastinoscopie ori toracoscopie.
Medicul specialist poate recomanda și analiza lichidului pleural.
O parte dintre aceste proceduri se efectuează în regim de spitalizare de zi, inclusiv bronhoscopia cu ecografie endobronșică (EBUS), biopsia pleurei sau a ganglionilor limfatici și biopsia pulmonară cu ac.
Dacă starea pacientului sau riscurile medicale nu permit efectuarea procedurilor în regim de spitalizare de zi, investigațiile se realizează prin internare continuă.
Când este necesară prezentarea de urgență la spital?
Există situații în care cancerul pulmonar se manifestă prin complicații care necesită intervenție medicală imediată.
Printre acestea se află:
- Tuse cu o cantitate mare de sânge;
- Fractură apărută fără un traumatism;
- Lipsă severă de aer;
- Umflarea feței și a gâtului;
- Convulsii sau alte manifestări neurologice.
În astfel de cazuri, pacientul trebuie să solicite ajutor medical de urgență. Medicul de familie sau pneumologul poate recomanda, de asemenea, internarea directă.
Diagnosticul complet al cancerului pulmonar în 28 de zile
Un element important al traseului medical este introducerea, începând cu 1 iulie 2024, a unor pachete standardizate de servicii medicale în regim de spitalizare de zi.
Acestea reunesc investigațiile necesare pentru confirmarea diagnosticului, stabilirea extinderii bolii și evaluarea stării generale a pacientului.
Scopul este ca pacientul să nu fie nevoit să efectueze separat fiecare investigație, în unități medicale diferite.
Recomandarea este ca toate cele trei etape de diagnostic și evaluare să fie finalizate în maximum 28 de zile calendaristice.
Etapa 1: Confirmarea diagnosticului
Prima etapă urmărește să stabilească dacă pacientul are cancer pulmonar și care este tipul acestuia: cancer pulmonar cu celule mici sau fără celule mici.
Pachetul include:
- Consultație de pneumologie;
- Consultație de anestezie și terapie intensivă;
- CT toracic cu substanță de contrast;
- Bronhoscopie;
- Biopsie transbronșică sau transtoracică;
- Analize de sânge, inclusiv hemoleucogramă și INR;
- Electrocardiogramă (EKG);
- Examen histopatologic.
Etapa 2: Stabilirea extinderii bolii
După confirmarea diagnosticului, medicii trebuie să afle dacă boala s-a răspândit și care este stadiul acesteia.
În funcție de tipul și stadiul cancerului, investigațiile pot include:
- CT toracic, abdominal și pelvin cu substanță de contrast;
- Consultație oncologică;
- RMN cerebral cu substanță de contrast;
- Puncție pleurală și analiza lichidului recoltat;
- Biopsia ganglionilor mediastinali prin EBUS/EUS.
Etapa 3: Evaluarea stării generale a pacientului
Ultima etapă urmărește să stabilească dacă organismul pacientului poate face față tratamentului recomandat.
Sunt prevăzute consultații de pneumologie, oncologie, radioterapie, chirurgie toracică și cardiologie.
De asemenea, sunt efectuate analize pentru evaluarea glicemiei, funcției hepatice și renale, funcției tiroidei, electroliților, fierului și feritinei, precum și pentru depistarea hepatitelor B și C.
Evaluarea poate include și ecografie cardiacă.
Fiecare dintre aceste pachete se decontează o dată pe an pentru fiecare pacient.
Tratamentul oncologic: internare decontată fără limită de zile
După confirmarea diagnosticului și finalizarea evaluărilor, cazul pacientului este analizat de o comisie multidisciplinară.
Din echipă pot face parte medici oncologi, pneumologi, chirurgi toracici, radioterapeuți și alți specialiști, care stabilesc împreună planul de tratament.
Un drept important este cel al pacienților care intră în Programul Național de Oncologie: persoanele neasigurate devin asigurate, conform art. 224 din Legea nr. 95/2006.
Internarea în spital este decontată fără limită de zile sau de număr de internări, atât timp cât medicul curant consideră că aceasta este necesară.
În anumite situații, pacientul nu mai are nevoie de bilet de internare. Este vorba despre:
- Pacienții înscriși în Programul Național de Oncologie;
- Persoanele care se prezintă pentru chimioterapie sau radioterapie;
- Pacienții care efectuează monitorizarea bolii;
- Persoanele care primesc tratament injectabil sub supraveghere specială, în regim de spitalizare de zi;
- Pacienții care au o scrisoare medicală de la externare cu recomandare de revenire;
- Persoanele care au o recomandare de internare de la medicul din ambulatoriul aceluiași spital;
- Pacienții care reprezintă urgențe medicale.
Testarea genetică poate ajuta la alegerea tratamentului potrivit
Pentru pacienții diagnosticați cu cancer pulmonar fără celule mici (NSCLC), testarea profilului molecular al tumorii poate reprezenta un pas important în alegerea tratamentului.
În cadrul Programului Național de Oncologie funcționează Subprogramul național de testare genetică, prin care este asigurată testarea profilului molecular al anumitor tumori solide maligne, inclusiv cancerul pulmonar fără celule mici.
Rezultatele îi permit medicului să identifice caracteristicile tumorii și să aleagă un tratament personalizat, inclusiv medicamente compensate corespunzătoare profilului molecular identificat.
Pacienții diagnosticați cu NSCLC pot discuta cu medicul oncolog despre posibilitatea efectuării acestei testări.
Monitorizarea după tratament: investigații decontate și servicii dedicate
Îngrijirea pacientului oncologic nu se încheie odată cu administrarea tratamentului.
Monitorizarea periodică este necesară pentru evaluarea evoluției bolii și pentru adaptarea conduitei medicale, în funcție de recomandările specialiștilor și de protocoalele terapeutice.
Investigațiile de monitorizare efectuate în ambulatoriu sunt decontate integral și, potrivit OUG nr. 44/2022, trebuie realizate în maximum cinci zile lucrătoare de la solicitare.
În regim de spitalizare de zi sunt disponibile și servicii dedicate, precum:
- Monitorizarea bolii, cu sau fără investigații de înaltă performanță;
- Montarea unui cateter cu cameră implantabilă pentru administrarea chimioterapiei;
- Reechilibrarea hidro-electrolitică;
- Tratamentul durerii severe;
- Tratamentul limfedemului.
Evaluarea inimii înainte și în timpul tratamentului oncologic
Pacienții beneficiază și de servicii pentru evaluarea funcției cardiace, atât înainte de începerea chimioterapiei sau radioterapiei, cât și pe parcursul tratamentului.
Pachetele de servicii includ consultație de cardiologie, EKG, ecografie cardiacă Doppler și analize de sânge.
În timpul tratamentului pot fi recomandate suplimentar monitorizarea Holter EKG sau monitorizarea tensiunii arteriale timp de 24 de ore.
Recuperarea pacienților cu cancer pulmonar: până la 42 de zile pe an
Recuperarea medicală este o altă componentă importantă a îngrijirii pacienților oncologici.
Pentru persoanele cu afecțiuni oncologice, procedurile specifice de recuperare sunt decontate pentru maximum 42 de zile pe an, față de limita generală de 21 de zile.
Serviciile pot fi acordate în maximum patru serii.
Traseul începe la medicul de familie, care trimite pacientul la un specialist în medicină fizică și de reabilitare.
Acesta stabilește Planul de proceduri, care poate cuprinde cel mult patru proceduri. Cu acest plan, pacientul se adresează unei baze de recuperare aflate în contract cu casa de asigurări de sănătate.
În plus, oncologul, medicul de recuperare sau medicul cu pregătire în îngrijiri paliative poate recomanda kinetoterapie sau drenaj limfatic manual.
Kinetoterapia presupune ședințe de minimum 45 de minute, iar drenajul limfatic manual trebuie să aibă o durată de minimum 50 de minute.
După includerea acestora în Planul de proceduri, serviciile sunt efectuate de fizioterapești, la furnizorul de servicii conexe cu care medicul care a făcut recomandarea are contract.
Îngrijiri paliative la domiciliu: până la 180 de zile pe an
Atunci când evoluția bolii impune îngrijiri suplimentare, pacienții pot beneficia de servicii paliative la domiciliu.
O echipă specializată poate asigura îngrijirea inclusiv în weekend și în zilele de sărbătoare, în baza unui plan stabilit de un medic cu pregătire în îngrijiri paliative.
Serviciile pot fi acordate pentru maximum 180 de zile pe an, fiind luate în calcul doar zilele în care pacientul primește efectiv îngrijiri.
Împreună cu serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu, limita poate ajunge la 300 de zile pe an.
Recomandarea poate fi făcută de medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu sau medicul din spital, la momentul externării.
Sprijin psihologic gratuit pentru pacienți și aparținători
Diagnosticul de cancer pulmonar și tratamentele asociate pot avea un impact important asupra echilibrului emoțional al pacientului și al familiei.
Din 1 iulie 2024, pacienții cu cancer pulmonar pot beneficia de servicii de psiho-oncologie în ambulatoriu, decontate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Acestea includ consultație, consiliere și evaluare psihologică, precum și stabilirea unui plan de intervenție psihologică.
Serviciile pot fi recomandate de medicul specialist în oncologie medicală, oncologie și hematologie pediatrică, radioterapie sau chirurgie oncologică, precum și de medicul cu atestat în îngrijiri paliative.
Sunt decontate maximum patru ședințe pe lună, fiecare cu o durată de 50 de minute. Consultațiile se pot desfășura și la distanță.
Și aparținătorii au dreptul la consiliere psihologică
Sprijinul nu se adresează doar persoanei diagnosticate cu cancer.
Persoana asigurată care, cu acordul pacientului, îl însoțește la operații și tratamente și beneficiază de concediu pentru îngrijirea acestuia are dreptul, în fiecare an, la cel puțin o evaluare psihologică și cinci ședințe de consiliere.
Serviciile sunt solicitate prin scrisoare medicală de către medicul care eliberează concediul.
Prevenția cancerului pulmonar: ce se pregătește pentru persoanele cu risc crescut
Prevenția rămâne un element esențial în identificarea timpurie a problemelor de sănătate.
În cadrul consultației anuale de prevenție, medicul de familie poate recomanda investigațiile corespunzătoare vârstei și sexului pacientului, prin bifarea mențiunii „PREV” pe biletul de trimitere.
Investigațiile de prevenție și cele recomandate pentru suspiciune oncologică sunt decontate integral, fără a fi limitate de valorile lunare contractate de furnizor.
În prezent, spre deosebire de cancerul de col uterin, de sân sau de colon, pentru cancerul pulmonar nu există încă o metodologie de screening aprobată prin ordin al ministrului sănătății.
CT toracic cu doză redusă pentru persoanele cu risc crescut
Potrivit informațiilor prezentate de CNAS, prin modificările legislative avute în vedere pentru Contractul-cadru și normele sale de aplicare, cel mai probabil începând din 2027, medicul de familie va putea recomanda, în cadrul consultației de prevenție, o tomografie computerizată toracică anuală cu doză redusă de radiații (LDCT) persoanelor cu risc crescut de cancer pulmonar.
Printre factorii care pot fi luați în considerare se numără:
- Expunerea profesională la substanțe cu potențial cancerigen, precum azbest, arsen, acrilonitril, benzen, beriliu, cadmiu, crom, emisii diesel, fum de cărbune, funingine, nichel, radon, silice sau uraniu;
- Locuirea timp de cel puțin cinci ani într-o casă în care concentrația de radon depășește 100 Bq/m³, dacă expunerea este documentată;
- Existența unui caz de cancer pulmonar la o rudă de gradul întâi, precum părinte, frate, soră sau copil;
- Prezența unei boli pulmonare cronice, precum BPOC sau fibroza pulmonară.
Această investigație nu este destinată persoanelor care prezintă deja simptome sugestive de cancer pulmonar. Acestea trebuie să se adreseze medicului și să urmeze traseul de diagnostic.
De asemenea, CT-ul cu doză redusă nu este recomandat persoanelor diagnosticate anterior cu cancer pulmonar sau celor a căror stare de sănătate nu ar permite un tratament cu intenție de vindecare.
Ce trebuie să rețină pacienții diagnosticați sau cu suspiciune de cancer pulmonar?
Pentru a beneficia de serviciile medicale disponibile prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, pacienții trebuie să cunoască principalele etape ale traseului medical:
- Nu ignorați simptomele. Tusea persistentă, sângele în spută, lipsa de aer și scăderea inexplicabilă în greutate impun prezentarea la medic.
- Solicitați bilet de trimitere cu mențiunea „SO”. Aceasta indică suspiciunea oncologică și permite decontarea investigațiilor conform prevederilor aplicabile.
- Întrebați despre pachetele de diagnostic în spitalizare de zi. Cele trei etape de evaluare sunt recomandate să fie finalizate în 28 de zile calendaristice.
- Discutați cu oncologul despre testarea genetică. Aceasta este relevantă în special pentru pacienții cu cancer pulmonar fără celule mici.
- Verificați drepturile în cadrul Programului Național de Oncologie. Pacienții înscriși în program beneficiază de condițiile speciale de acces la internare și tratament.
- Solicitați serviciile de recuperare medicală. Pacienții oncologici pot beneficia de până la 42 de zile de recuperare pe an.
- Nu neglijați sprijinul psihologic. Consilierea este disponibilă atât pentru pacienți, cât și, în anumite condiții, pentru aparținători.
Informați-vă și solicitați ajutor medical la timp
Cancerul pulmonar presupune un parcurs medical complex, de la primele investigații până la tratament, monitorizare și recuperare. Cunoașterea drepturilor și serviciilor decontate poate ajuta pacienții să parcurgă mai ușor acest traseu și să beneficieze de îngrijirile necesare.
Informațiile prezentate au caracter general și reflectă prevederile Contractului-cadru și ale normelor sale de aplicare în vigoare la data publicării documentului-sursă, 2 noiembrie 2026. Acestea nu înlocuiesc recomandările medicului. Pentru informații privind situația individuală, pacienții trebuie să discute cu medicul de familie sau să contacteze casa de asigurări de sănătate de care aparțin.
Ai posibilitatea să îți spui părerea despre acest subiect pe pagina de Facebook laMedic.ro și în grupul de Facebook la Medic.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații legate de sănătate, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok , Twitter .