LaMedic
GRIPA LA PASARI: IMPACT SI MASURI DE CONTROL
Gripa aviara este o boala infectioasa a pasarilor cauzata de mutatia de tip A a virusului gripal. Boala, care a fost descoperita acum mai mult de 100 ani in Italia, s-a raspandit in intreaga lume.
Toate pasarile sunt considerate predispuse la infectie cu gripa aviara, desi unele specii sunt mai rezistente la infectie decat altele.
Sunt cunoscute 15 subtipuri de virusi gripali ce pot infecta pasarile, provocand astfel o plaja intinsa de potentiali virusi gripali care circula in cadrul populatiilor de pasari. Toate izbucnirile formelor foarte patogenice au fost cauzate de virusul gripal de tip A subtipurile H5 si H7.
Pasarile migratoare – ratele salbatice, in mod special – sunt sursa naturala de gripa aviara, iar aceste pasari sunt de asemenea cele mai rezistente la infectie. Pasarile domestice, inclusiv gainile si curcanii sunt deosebit de predispuse la epidemii de gripa fatala.
In absenta masurilor prompte de control sustinute de o buna supraveghere, epidemiile pot dura ani.
Pentru ca virusii gripali suporta schimbari genetice frecvente este nevoie de o monitorizare permanenta a situatiei gripei la nivel global si ajustari anuale in compozitia vacinurilor antigripale. Ambele activitati au fost prioritare pentru Programul Global de Gripa al OMS inca de la inceputul lui in 1947.
INFECTAREA OMULUI CU VIRUSII DE GRIPA AVIARA
In mod normal virusii gripei aviare nu afecteaza si alte specii decat pasarile si porcii. Prima infectie cu un virus de gripa aviara inregistrata la om a aparut in Hong Kong in 1997, cand tulpina de tip H5N1 a cauzat boli respiratorii acute la 18 persoane, dintre care 6 au murit.
Infectia la oameni a coincis cu o epidemie de gripa aviara, cauzata de aceeasi tulpina, la populatia de pasari domestice din Hong Kong.
Investigatiile izbugnirii epidemiei au stabilit ca sursa infectarii oamenilor a fost contactul direct cu pasarile afectate. Studiile efectuate ulterior la nivel genetic au aratat virusul a trecut direct de la pasari la oameni. Transmiteri s-au inregistrat si la lucratorii de asistenta medicala, dar nu au cauzat boli acute.
DE CE O PREOCUPARE IN MOD SPECIAL PENTRU H5N1
Din cele 15 subtipuri de virusi gripali, H5N1 este o particularitate din mai multe motive. H5N1 se modifica rapid si are tendinta de a dobandi gene de la virusi infectand si alte specii de animale. Abilitatea sa de cauza boala acuta la oameni a fost confirmata. Mai mult, studiile de laborator au demonstrat ca acest virus are o patogenitate ridicata si poate cauza boli acute oamenilor.
APIDEMIILE DE GRIPA: POT FI ELE INDEPARTATE?
Dupa modelele precedente, epidemiile de gripa se asteapta sa apara, in medie, de trei patru ori intr-un secol, cand un nou subtip de virus apare si se transmite usor de la o persoana la alta. Oricum incidenta epidemiilor de gripa este imprevizibila. In secolul al 20-lea, marea epidemie de gripa dintre 1918-1919, care se estimeaza ca a cauzat moartea a 40-50 milioane de oameni in intreaga lume, a fost urmata de epidemii in 1957-1958 si 1968-1969.
Expertii considera ca o alta epidemie de gripa este inevitabila si prosibil iminenta.
Cateva masuri pot reduce riscurile sanatatii publice globale, riscuri ce pot aparea din mari izbucniri de patogeni H5N1 de gripa aviara la pasari. O prioritate este aceea de a opri raspindirea epidemiilor la pasarile domestice. Aceasta strategie reduce posibilitatea expunerii omului la virus. Vaccinarea persoanelor cu un risc major de expunere la pasarile domestice infectate, folosind vaccinurile existente eficiente impotriva tipurilor de gripa intilnite la oameni, pot reduce probabilitatea infectarii oamenilor cu gripa aviara.
In timp ce OMS si membrii retelei mondiale pentru supravegherea si controlul gripei, impreuna cu alte agentii internationale, pot ajuta cu multe dintre aceste activitati, succesul opririi riscurilor sanatatii publice depinde si de capacitatea epidemiologica si de laborator a tarilor afectate si de compatibilitatea sistemelor de supraveghere deja existente.
Desi toate aceste masuri pot reduce probabilitatea aparitiei unui tip epidemiologic, intrebarea daca o alta epidemie de gripa poate fi indepartata ramane fara un raspuns cert.
CURSUL SI TRATAMENTUL CLINIC AL CAZURILOR DE GRIPA AVIARA DE TIP H5N1 LA OM
Informatiile publice legate de cursul clinic al infectiei cu gripa aviara de tip H5N1 la om se limiteaza la studiile cazurilor inregistrate in 1997 in Hong Kong. In timpul acelei izbucniri pacientii prezentau simptome de febra, dureri in gat, tuse si, la cateva dintre cazurile fatale, disconfort respirator acut de tipul pneumoniei virale.
Medicamentele antivirale, unele folosite atat pentru preventie cat si pentru tratament, sunt eficiente impotriva formelor virusului gripal de tip A, in special la adultii sanatosi si copii, dar au si unele restricti. Unele dintre aceste medicamente sunt scumpe si proviziile sunt limitate.
De asemenea, si experienta in producerea vaccinurilor antigripale este importanta, in special pentru ca in compozitia vaccinurilor se fac modificari de la an la an pentru a se conforma modificarilor virusilor la deformarile antigenice. Cu toate acestea este nevoie ca la 4 luni sa se produca un nou vaccin, in cantitati importante, capabil sa ofere protectie impotriva unui nou subtip de virus.
METODOLOGIE DE SUPRAVEGHERE A CAZURILOR DE GRIPĂ AVIARĂ LA OM
Având în vedere situaţia epizootică înregistrată în România datorată apariţiei gripei aviare la păsări cu virus gripal A/H5N1, ceea ce reprezintă un risc considerabil pentru sănătatea publică, identificarea precoce a posibilelor îmbolnăviri umane cu gripă aviară reprezintă o prioritate pentru toate structurile de sănătate publică.
În acest sens, se vor desfaşura următoarele activităţi :
Definiţie de caz :
Atragem atenţia că datorită particularităţilor de evoluţie a virusului circulant A/H5N1( apariţia de modificări structurale) în funcţie de situaţia epidemiologică pot apare modificări ale definiţiei de caz.
Definiţie de caz clinic:
– Debut brusc
– Febră ≥380C
– Disfagie
– Dispnee
– Tuse
în context epidemiologic.
CAZ POSIBIL
care necesită: DECLARARE NOMINALĂ IMEDIATĂ, INVESTIGARE şi INTERNARE OBLIGATORIE IMEDIATĂ LA INSTITUTUL DE BOLI INFECŢIOASE Prof.Dr.MATEI BALŞ
– Debut brusc
– Febră ≥380C
– Disfagie,
– Dispnee
– Tuse
în următorul context epidemiologic:
unul sau mai multe din următoarele situaţii/condiţii:
o contact cu un caz confirmat cu gripă aviară A/H5 în perioada de contagiozitate maximă (o zi înainte de debutul simptomatologiei şi încă 7 zile de la debutul cazului confirmat) cu 7 zile anterior debutului simptomelor
o contact cu păsări (inclusiv găini) care au murit de o cauză neprecizată cu 7 zile anterior debutului simptomelor
o personal de laborator care prelucrează probe de la persoane sau animale suspecte de a fi infectate cu o tulpină de virus gripal aviar înalt patogenă
o test rapid ( directigen) pozitiv pentru virus gripal tipA- se va efectua doar in CNG-IC (nivel de securitate P2+)
SAU
Deces cauzat de o afecţiune respiratorie acută neprecizată
ŞI
una sau mai multe din următoarele :
o persoană rezidentă într-o zonă în care este suspectată sau confirmată circulaţia unei tulpini de virus gripal aviar înalt patogenă
o contact cu un caz confirmat cu gripă aviară A/H5 în perioada de contagiozitate maximă* cu 7 zile anterior debutului simptomelor
* contagiozitatea maximă este înregistrată în perioada cuprinsă între ultima zi înaintea debutului simptomatologiei şi încă 7 zile după debut
CAZ PROBABIL
Orice persoană care prezintă
– context clinic ca la cel posibil: febră (temperatură ≥380 C) şi unul sau mai multe din următoarele simptome: debut brusc, dispnee, disfagie, tuse,
ŞI
+/- modificări clinice ale aparatului respirator (auscultatorii şi radiologice de tipul infiltrate interstiţiale/ multifocale/difuze; condensare lobulară/segmentară)
– context de expunere ca la cazul suspect
– teste rapide (directigen, ELISA) pentru gripa A pozitive- care se vor efectua la CNG-IC (nivel protecţie P 2+)
CAZUL CONFIRMAT : o persoană care prezintă:
– contextul clinic al cazului probabil;
– contextul de expunere ca la un caz probabil:
– teste rapide pentru gripa A/H1N1, A/H3N2, A/H5N1 şi gripa B (IF cu anticorpi monoclonali şi RT-PCR) direct din produsul patologic- se vor efectua la CNG-IC (nivel protecţie P 2+)
– izolare pe cultură celulară (MDCK) şi identificarea prin IF ( anticorpi monoclonali) sau HI- procesare şi identificare doar in laboratoarele OMS pentru gripa A/H5N1 ( zona europeană MRC- Londra) cu nivel de protecţie P3.
** Investigaţiile de laborator pentru A/H5 pot fi efectuate şi în următoarele situaţii : pe persoane decedate precum şi într-un context epidemiologic ţintit. Cazurile identificate prin confirmare de laborator trebuie de asemenea raportate.
Măsuri:
Internarea de urgenţă al pacientului la Insitutul de Boli Infecţioase Prof.Dr. Matei Balş Bucureşti
Raportarea imediată la DSPJ şi Mnisterul Sănătăţii a oricărui caz posibil
Raportarea imediată la DSPJ a tuturor cazurilor posibile care solicită asistenţă medicală ambulatorie (inclusiv solicitări ale serviciului de ambulanţă)
Raportarea imediată la DSPJ a tuturor cazurilor posibile spitalizate, indiferent de spital/secţie, dacă îndeplinesc următoarele condiţii:
– Pneumonie confirmată radiologic
– IACRS
– Alte semne/simptome severe de suferinţă a sistemului respirator pentru care nu poate fi estimat un diagnostic clinic alternativ, altul decât gripa.
ŞI dacă
– Persoana rezidentă / a călătorit cu 7 zile înainte de apariţia semnelor/simptomelor, în zone în care a fost confirmată gripa aviară, la păsări sau la oameni şi a venit în contact direct cu păsări moarte, secreţiile sau dejectele acestora.
5. Managementul cazurilor posibile :
Cazurile posibile se transportă imediat la Institutul de Boli Infecţioase Prof.Dr. Matei Balş
a. La nivelul IBI Matei Balş se va face recoltarea de exudat naso-faringian în vederea identificării virusului gripal A (H5N1 sau variante) de la toate cazurile posibile internate conform pct.1;
b. recoltarea, etichetarea, ambalarea şi transportul probelor se vor face în condiţii de maximă securitate, în baza recomandărilor OMS, şi însoţite de formularul de trimitere.
c. probele se vor trimite în maxim 48 de ore la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru gripă din Institutul Cantacuzino. Probele vor fi trimise NUMAI cu însoţitor.
Asigurarea unui mijloc de transport de tip ambulanţă, special desemnată, cu aparatură de asistare în caz de insuficienţă respiratorie severă
Personalul de pe ambulanţă va purta echipament de protecţie cu mască şi va fi imunizat antigripal.
După fiecare transport ambulanţa este supusă dezinfecţiei
Asistenţa medicală la nivelul Institutului de boli infecţioase Prof.Dr. Matei Balş este asigurată de către personal special dedicat
Este obligatorie respectarea precauţiunilor standard
6. Managementul contacţilor cu caz posibil :
o DSPJ va recomanda izolarea la domiciliu a contacţilor unui caz posibil, iar medicul de familie va asigura supravegherea clinică zilnică a acestora, inclusiv termometrizare şi tratament preventiv cu medicamente antivirale timp de 7 zile.
o Evaluarea contacţilor (în intervalul 1-7 zile de la contact) la IBI Matei Balş.
7. Circuitul informaţional :
8. Raportarea cazului posibil către structurile ierarhic superioare se face pe fişa de declarare anexată, telefonic,imediat.
9. Clasificare cazurilor utilizând criteriile definiţiei de caz se va efectua de către CPCBT împreună cu Laboratorul Naţional de Referinţă pentru gripă din Institutul Cantacuzino; clasificare finală va fi transmisă MS-DSP imediat ce informaţiile necesare clasificării au devenit disponibile.