Săptămâna Europeană împotriva cancerului (European Week Against Cancer EWAC) are loc între 25 și 31 mai în fiecare an și se încheie pe 31 mai cu Ziua Mondială fără Tutun. În timpul săptămânii de luptă împotriva cancerului se readuce în prim plan necesitatea abordării comprehensive a cancerului prevenție primară, depistare precoce, diagnostic și acces la tratament, reabilitatre și îngrijiri paliative. De asemenea, se evidențiază și rolul fundamental pe care cercetarea și digitalizarea serviciilor de sănătate îl au în combaterea și controlul cancerului.
La fiecare 9 secunde, un cetățean al Uniunii Europene este diagnosticat cu cancer. În anul 2022 s-au înregistrat 1,3 milioane decese prin cancer. Povarea economică a cancerului în U.E este de peste 100 miliare Euro.
În România trăiesc aproximativ 300.000 de oameni diagnosticați cu cancer. Riscul de deces prin cancer înainte de vârsta de 75 de ani este de 14%.
Uniunea Europeană a lansat Planul European de Luptă împotriva Cancerului, o inițiativă strategică cu patru direcții de acțiune:
Prevenția – prin reducerea factorilor de risc: fumat, alcool, alimentație dezechilibrată, sedentarism, lipsa vaccinării.
Depistarea precoce – prin programe de screening accesibile și gratuite.
Accesul echitabil la tratament de calitate – inclusiv terapii moderne și inovatoare.
Îmbunătățirea vieții persoanelor afectate de cancer – sprijin psihologic, reinserție profesională, îngrijiri paliative.
Măsurile care se iau la nivelul U.E în aceste patru direcții strategice sunt susținute financiar prin fonduri europene dedicate, inclusiv din Programul EU4Health.
România a alocat fonduri importante atât pentru investiții în tehnologie și infrastructură, cât și pentru creșterea accesului la tratamente inovative și servicii medicale îmbunătățite. Fondurile provind din Fondul de Coeziune (FSE+ și FEDER), PNRR, EU4Health, Horizon și din bugetul național.
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) reafirmă angajamentul său în prevenirea și controlul cancerului în România, aliniindu-se la obiectivele stabilite de Planul european de combatere a cancerului și de Planul național de control al cancerului.
Astfel, INSP în colaborare cu Ministerul Sănătății, parteneri instituționali, organizații nonguvernamentale și asociații de pacienți derulează și susține programe de prevenire și depistare precoce:
- Promovarea vaccinării împotriva HPV;
- Dezvoltarea programelor de screening organizat pentru cancerele recomandate aliniate la recomandările ghidurilor europene de asigurare a calității în programele de screening;
- Sprijinirea dezvoltării Registrului Național de Cancer pentru îmbunătățirea colectării datelor privind incidența și supraviețuirea;
- Activități de informare și educare a populației privind factorii de risc modificabili: fumatul, consumul de alcool, alimentația nesănătoasă, lipsa activității fizice și expunerea la radiații UV.
În cadrul acestei săptămâni, INSP încurajează toți cetățenii să adopte un stil de viață sănătos, să participe la programele de screening disponibile și să se informeze din surse oficiale privind prevenirea cancerului.
Ziua 1 – Prevenție primară
40% dintre cancere pot fi prevenite prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Codul European de Luptă împotriva Cancerului oferă un set de 12 recomandări simple, validate științific, pe care oricine le poate adopta pentru a-și reduce riscul de cancer.
Ziua 2 – Depistare precoce
Screeningul pentru cancer reprezintă un ansamblu de metode și intervenții aplicate populației asimptomatice, cu scopul identificării precoce a leziunilor precanceroase sau a cancerului în stadii incipiente, când tratamentul este mai eficient și șansele de supraviețuire sunt considerabil mai mari. Programele organizate de screening, bazate pe dovezi științifice 
, sunt esențiale pentru prevenirea și controlul cancerului, contribuind la reducerea mortalității și morbidității prin detectarea timpurie a bolii.
Tipurile de cancer pentru care există recomandări clare de screening includ cancerul de col uterin, cancerul mamar și cancerul colorectal. În anul 2022, Consiliul Uniunii Europene a recomandat inițierea studiilor de fezabilitate și pilotarea programelor de screening pentru cancerul de prostată și cancerul pulmonar. Implementarea eficientă a acestor programe necesită o abordare integrată, resurse adecvate și informarea populației cu privire la beneficiile participării.
Depistarea precoce presupune diagnosticarea presoanelor care au deja semne și simptome. Depistarea precoce înseamnă identificarea semnelor bolii înainte ca aceasta să avanseze, astfel că tratamentul este mai simplu, mai ușor de suportat și cu șanse de reușită mai mari. Nu întotdeuna aceste semne confirmă un diagnostic de cancer, însă este important să fie recunoscute și investigate la timp.
Ai grijă de sănătatea ta: informarea și prevenția pot face diferența!
Ziua 3 – Acces la tratament
Cancerul nu este o boală unitară, ci o familie de boli care necesită tratamente diferite, adaptate la tipul de cancer, stadiul bolii și caracteristicile individuale ale pacientului. Progresele recente în domeniul tratamentului cancerului au îmbunătățit semnificativ creșterea supraviețuirii și a calității vieții pacienților.
Ziua 4 – Sănătate digitală
Sănătatea digitală reprezintă intersecția dintre tehnologie și îngrijirea medicală, incluzând instrumente precum dosarele electronice de sănătate (DES), inteligența artificială (IA), aplicații mobile, dispozitive portabile și platforme de telemedicină. În oncologie, sănătatea digitală oferă un potențial transformator în detecția precoce, tratamentul personalizat, îngrijirea la distanță, implicarea pacienților și cercetare. Ea facilitează tranziția de la o abordare reactivă la una proactivă în îngrijirea cancerului, prin utilizarea analizei de date și a modelării predictive, cu scopul final de a îmbunătăți rezultatele și de a reduce poverile asupra pacienților și sistemelor de sănătate.
Sănătatea digitală transformă profund domeniul oncologiei, oferind instrumente pentru diagnostic precoce, tratament personalizat și îngrijire centrată pe pacient. Cu toate acestea, realizarea deplină a acestui potențial necesită abordarea atentă a provocărilor etice, a accesului echitabil și a integrării sistemice. Colaborarea între profesioniștii din sănătate, autorități și dezvoltatorii de tehnologie este esențială pentru a asigura o revoluție digitală în oncologie care pune pacientul în centrul sistemului de îngrijire.
Ziua 5 – Cercetare
Din a doua jumătate a secolului XX până în prezent, progresele în înțelegerea originii și dezvoltării cancerului au fost extraordinare. În prezent, cancerul este înțeles în detaliu din punct de vedere genomic, molecular, celular și fiziologic, iar această cunoaștere a avut un impact semnificativ în practica clinică. Fără îndoială, un pacient diagnosticat astăzi cu un anumit tip de cancer are perspective mult mai bune decât un pacient diagnosticat în urmă cu 20 sau 50 de ani.
Cu toate acestea, suntem încă departe de a câștiga războiul împotriva cancerului. Provocările rămân numeroase. Din acest motiv, cercetarea biomedicală oncologică trebuie să reprezinte o prioritate la nivel global. 
De asemenea, una dintre provocările fundamentale ale deceniilor următoare trebuie să fie reducerea inegalității în accesul la servicii de sănătate în regiunile cu venituri mici și medii, precum și în rândul populațiilor deosebit de vulnerabile.
Totodată, este esențială continuarea îmbunătățirii programelor de prevenție, inclusiv a celor de sănătate publică, care urmăresc reducerea expunerii la substanțe chimice din mediu și promovarea unei alimentații sănătoase și a activității fizice în rândul populației generale 
.
România beneficiază de o rețea importantă de centre oncologice (IOB, IOCN, IRO Iași) și Universitățile de Medicină și Farmacie 
care desfășoară cercetare de nivel internațional. Acestea sunt completate de institute de cercetare biomedicală și biobănci și de INSP, implicat în cercetarea populațională. Implicarea în proiecte Horizon Europe și EU4Health crește capacitatea de inovare.
Ziua 6 – Pacienți și supraviețuitori
A supraviețui cancerului înseamnă adaptarea la un stil de viață în continuă schimbare, acordând atenție atât stării fizice, cât și echilibrului emoțional. Este important ca pacienții să se implice în activități care promovează sănătatea generală și starea de bine.
Această călătorie presupune răbdare, reziliență și o atitudine activă în gestionarea provocărilor, fie ele fizice sau emoționale. Supraviețuirea nu este doar despre tratarea bolii, ci și despre redescoperirea propriei identități, regăsirea sensului și construirea unui nou echilibru în viață. Cheia este adaptarea la noua realitate, cu răbdare și flexibilitate. Pacienții și supraviețuitorii sunt încurajați să ceară sprijin de la familie, prieteni și asociațiile de pacienți sau organizațiile care sprijină pacienții cu cancer.
Pacienții și supraviețuitorii de cancer beneficiază, pe lângă tratament gratuit asigurat prin Programul Național de Oncologie, de:
Concediu medical prelungit: Pacienții pot beneficia de concediu medical de până la 18 luni în decursul a doi ani, fără a fi necesar un stagiu minim de asigurare.
Protecție împotriva discriminării: Legislația românească interzice discriminarea pacienților oncologici la locul de muncă și în societate și oferă dreptul de a fi uitat, după ieșirea din evidența serviciilor de oncologie.
Consiliere psihologică gratuită: Pacienții și aparținătorii au dreptul la evaluare psihologică și minimum cinci ședințe de consiliere anual, decontate de stat.
Concediu pentru îngrijitori: Persoanele care însoțesc pacienți la tratamente pot beneficia de concediu plătit (85% din salariu) pentru maximum 45 de zile pe an.
Ziua Națională a Supraviețuitorilor de Cancer este celebrată anual în România în prima duminică a lunii iunie. Această zi are ca scop recunoașterea și sprijinirea persoanelor care au învins cancerul sau trăiesc cu boala sub control, precum și conștientizarea provocărilor cu care se confruntă acești supraviețuitori.
Ziua 7 – Ziua mondială fără tutun
Consumul de tutun reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică, numărându-se printre principalele cauze de cancer.
Fumatul este asociat cu 16 tipuri diferite de cancer, rămânând factorul de risc responsabil de aproximativ 27% dintre toate cazurile de cancer și fiind asociat cu producerea a mai mult de 700 000 de decese în fiecare an la nivel european, decese care ar putea fi prevenite. Cu cât o persoană fumează mai mult, cu atât crește și riscul de cancer.
Aproximativ 80% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt cauzate de fumat. Cancerul de cavitate bucală, laringe, faringe, esofag, rinichi, ficat, vezică urinară, stomac și leucemie mieloidă acută sunt asociate cu fumatul.
Cu toate acestea, prevalența fumatului zilnic în România a rămas apropiată de media UE, cu o reducere modestă în ultimii ani (19% în 2019, comparativ cu 20% în 2014), iar un sfert dintre adolescenții români au fumat cel puțin o dată în ultimele 30 de zile, 43% dintre ei au declarat că au folosit la un moment dat o țigară electronică (anul 2022).
Codul European împotriva Cancerului informează oamenii despre ceea ce pot face pentru a reduce riscul de a face cancer atât pentru ei, cât și pentru persoanele dragi lor. Principalele recomandări ale Codului European împotriva Cancerului legate de fumat sunt:
Nu începeți să consumați tutun, sub nici o formă a acestuia!
Nu fumați!
Eliminați fumatul din casă. faceți din casa dumneavoastră o casă fără fumat!
Sprijiniți și aderați la politicile în favoarea interzicerii fumatului la locul de muncă!
Orice persoană interesată de renunțarea la fumat poate apela linia telefonică cu apel gratuit TelVerde: 0800 878 673 disponibilă în cadrul programului Național Stop Fumat.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok , Twitter .
