Universul Colgate
Fanta buzei superioare este o buză despicată, „buza-de-iepure”, care afectează aproximativ 700 de nou-născuţi din SUA. Ca şi despicătura de palat (palatoschizis, „gura-de-lup”), este cauzată de o deficienţă a celor două jumătăţi laterale ale feţei de a se uni, în timpul vieţii uterine. Deşi nu se cunoaşte cauza exactă, se pare că fanta labiopalatină este ereditară. Pe lista cauzelor posibile ar fi dezechilibrul hormonal, deficitul nutriţional şi anumite medicamente administrate în timpul sarcinii.
Despicătura palatului apare când există o fisură între palat, sau cerul gurii, şi planşeul nazal. În timpul sarcinii, maxilarul fătului nu se închide corect, lăsând un spaţiu. Despicătura de palat este o malformaţie mai gravă decât buza-de-iepure, dar amândouă necesită intervenţie chirurgicală pentru corecţie.
Dificultăţile resimţite de copilul cu fantă labiopalatină apar în timpul masticaţiei, respiraţiei, vorbirii, fiind însoţite de probleme psihologice. Pentru corectarea acestei malformaţii, este necesară intervenţia unei echipe formate dintr-un chirurg plastician, un medic specialist în chirurgie maxilofacială, un otorinolaringolog (specializat în afecţiunile urechilor, nasului şi laringelui), un dentist generalist, un medic ortodont şi unul specializat în chirurgie orală.
Cum aflu dacă copilul meu are fantă labiopalatină?
Medicul care asistă la naştere va putea spune imediat dacă nou-născutul are fantă labiopalatină. Buza despicată este foarte uşor de observat. Despicătura de palat poate avea dimensiuni variate, de la o fisură mică până la o despicătură largă pe cerul gurii, şi devine vizibilă la puţin timp după naştere, dacă nu imediat. Când veţi încerca să hrăniţi un sugar cu despicătură de palat, alimentele lichide sau solide vor ieşi pe nas – această problemă se poate ameliora folosind biberoane speciale şi anumite măsuri de precauţie, până când copilul creşte suficient pentru a fi operat.
Cum se tratează fanta labiopalatină?
Din punct de vedere chirurgical, operaţia de corectare a buzei despicate este mai simplă decât cea de corectare a palatului. Procedura se efectuează la trei-patru luni de la naştere, iar cicatricea dispare pe măsură ce copilul creşte.
În cazul despicăturii de palat, operaţia se amână până la vârsta de 1-2 ani, când maxilarul superior a atins dimensiunea normală. Dacă efectele sunt extinse, intervenţia nu se va efectua până la vârsta de 5-7 ani, pentru a preveni problemele structurale. În unele cazuri, intervenţia nu este posibilă sau nu poate închide în totalitate fanta. Atunci, copilul va purta un dispozitiv asemănător protezei, numit obturator, care acoperă fanta şi permite alimentaţia normală.
În funcţie de severitatea despicăturii de palat, se pot efectua intervenţii chirurgicale multiple, pe o perioadă extinsă de timp. Un chirurg plastician şi/sau un medic specializat în chirurgie maxilofacială efectuează o intervenţie de chirurgie corectivă a feţei, iar un dentist generalist, medic de chirurgie orală, otorinolaringolog şi/sau ortodont proiectează dispozitivele pentru corectarea defectelor.
Echipa de medici va susţine pacientul şi îl va încuraja pe această perioadă dificilă, de la naştere la tratament. Datorită dezvoltării tehnicilor chirurgicale şi a dispozitivelor de corecţie, copiii născuţi cu fantă labiopalatină au o perspectivă excelentă de tratament. Pe măsură ce copilul creşte, semnele malformaţiei vor dispărea aproape complet.