Disartria este o problema de articulare a cuvintelor datorita incoordonarii sau slabirii aparatului care asigura articularea cuvintelor. Limbajul este normal.
Disartria se poate pune in evidenta incercand sa pronunti „Tirbuson” sau „Hipopotamus”.
In afectiunile cerebrale , vorbirea este neclara , sacadata si grabita. In afectiunile extrapiramidale vocea este soptita, monotona cu amestecarea silabelor. In paraliziile pseudobulbare vorbirea este asemanatoare cu cea a ratoiului Donald. In miastenia gravis disartria se agraveaza pe masura ce pacientul continua sa vorbeasca.