Fumatul convențional provoacă expunerea la un amestec letal de peste 7.000 de substanțe chimice toxice,
inclusiv cel puțin 70 de agenți cancerigeni care pot deteriora aproape fiecare sistem de organe din corpul
uman.
Efectele negative ale componentelor chimice asupra organismului uman sunt multiple: de la deteriorarea funcționalității sale normale prin scăderea capacității de a respire, prin scăderea auzului, prin
cecitate și scurtarea respirației, până la deteriorări structurale (cataractă, boală periodontală și edentație) și carcinogeneză pentru diferite tipuri de cancer. (American Cancer Society and Vital Strategies, 2018),
(World Health Organization -Regional Office for Europe, 2019)
Daunele cauzate de tutun încep înainte de naștere, deoarece femeile însărcinate care fumează pot da naștere copiilor cu risc mai mare de tulburări congenitale, cancer, boli pulmonare, greutate mică la naștere și moarte subită.
Consumul de tutun este principala cauză a cancerului – și este o cauză evitabilă. Nu există niciun mod sigur de a consuma tutun, iar fumatul este cel mai periculos mod de a consuma tutun, întrucât combustia tutunului sau fumul de tutun generează cel mai mare risc de cancer, întrucât cele mai multe substanțe toxice, inclusiv substanțe cancerigene, apar în timpul procesului de ardere. Tutunul cauzează diferite tipuri de cancer, în special dacă este fumat. De asemenea, fumul de tutun cauzează cancer la nefumătorii care inhalează fumul de tutun de la fumători și la copiii părinților care fumează. (International Agency for Research on Cancer, World Health Organization, 2023)
Riscul de cancer pulmonar este de 20 – 25 de ori mai mare la bărbații și femeile care fumează, în raport cu
cei care nu fumează. Riscul crește cu numărul anilor de fumat, cu numărul de țigarete fumate pe zi și cu cât vârsta la care fumătorul începe să fumeze este mai mică. În Europa, fumatul cauzează aproximativ 82 % din cazurile de cancer pulmonar. (International Agency for Research on Cancer, World Health
Organization, 2023)
Pe lângă riscurile de cancer, fumatul este factor de risc pentru alte trei grupe de boli netransmisibile: bolile cardiovasculare, diabetul și bolile respiratorii. (World Health Organization -Regional Office for Europe, 2019)
Printre riscurile nou identificate ale fumatului se numără:
− stare de sănătate precară la fumătorii afectați de COVID-19 (de exemplu, o prevelență mai mare a
spitalizărilor și probabilitate de deces mai mare)
− risc crescut de boală parodontală
− risc crescut de boala de reflux gastro-esofagian.
Riscul de deces și invaliditate din cauza consumului de tutun crește odată cu numărul de țigări fumate.
Riscul de mortalitate și morbiditate în rândul fumătorilor din cauza bolilor legate de tutun, cum ar fi boala
cardiacă ischemică, crește odată cu numărul de țigări fumate pe zi. În special, cele mai mari efecte sunt la
femeile adulte tinere, care sunt cea mai nouă țintă a marketingului industriei tutunului în multe țări. (Vital
Strategies and Tobacconomics at the University of Illinois Chicago, 2021, Last updated: May 2022)
Produsele de fumat bazate pe tutun încălzit
Produsele de fumat bazate pe tutun încălzit (HTP-heated tobacco products, tipuri precum: IQOS, Glo,
iFuse) sunt produse care eliberează vapori cu miros de tutun și nicotină fără semnele tradiționale ale
combustiei: foc, fum și scrum. (Fried ND, 2020 Dec 1)
Produsele de fumat bazate pe tutun încălzit – conțin tutun și expun utilizatorul la emisii toxice, dintre care
multe sunt asociate cu cancerul și sunt dăunătoare sănătății. (World Health Organization, 2023)
Deși produsele de tutun încălzit se vând sub reclama că sunt o alternativă mai puțin dăunătoare la țigările
convenționale, realitatea este că acestea sunt dăunătoare sănătății. Totuși produsele de tutun încălzit produc emisii de substanțe chimice, inclusiv nicotină, benzene, acroleină și nitrosamine. Printre efectele negative semnalate se numără:
− alterarea funcției mitocondriale care, pe termen lung poate exacerba inflamația căilor aeriene, cu
remodelare și posibil carcinogeneză, (Znyk M, 2021 Jun 21)
− creșterea stresului oxidative și creșterea susceptibilității la infecții a tractului respirator (Znyk M,
2021 Jun 21)
− expunerea cronică la acroleină (compus identificat în concentrații mari atăt în fumul de țigări
convenționale, cât și în cel de tutun încălzit) duce la astm, afectare pulmonară, BPOC și chiar
cancere la nivelul sistemului respirator (Hikisz P, 2023 Mar 11)
− potential dăunător al ametecului de substanțe chimice asupra sănătății cardiovasculare – similar cu
ale țigărilor convenționale asupra frecvenței cardiace, tensiunii arteriale și rigidității arteriale.
(Fried ND, 2020 Dec 1)
Emisiile de nicotină ale produselor de tutun încălzit/per unitate de produs par să fie mai mici decât ale
țigărilor convenționale: între 57 și 83% din emisiile unei țigări convenționale, iar măsurătorile privind
nivelul de nicotină atins în plasma variază înter diferite produse putând fi mai mic sau la fel cu cel al unei
țigări convenționale. Concentrația maximă de nicotină în plasma se atinge în același interval de timp ca în
cazul țigărilor convenționale. (World Health Organization, 2020)
Fumatul produselor de tutun încălzit generează emisii care sunt inhalate de fumător , dar și emisii în aerul
înconjurător. Înhalarea emisiilor produse de tutunul încălzit expune fumătorul la toxicele conținute de
emisiile respective. Emisiile produselor de tutun încălzit în aerul înconjurător expun la fumat pasiv
persoanele din mediul respectiv. (World Health Organization, 2021 July)
Mobiditate și mortalitate atribuibilă fumatului
Fumatul este factor de risc pentru patru grupe de boli netransmisibile: cancerul, bolile cardiovasculare,
diabetul și bolile respiratorii. (World Health Organization -Regional Office for Europe, 2019)
Decesele cauzate de boli cardio-vasculare și accident vascular cerebral reprezintă cauza principală de deces în lume, fiind strâns legate de consumul de tutun. Mai mult, cancerul pulmonar a fost mult timp principala cauză de deces prin cancer în rândul bărbaților și, în multe țări, este acum și principala cauză de deces prin cancer în rândul femeilor adulte, depășind chiar și cancerul de sân.
Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este una dintre principalele cauze de deces din lume, iar
mortalitatea din această cauză este în creștere în majoritatea țărilor. La nivel global, 65% din toate decesele cauzate de BPOC sunt atribuite consumului de tutun.
Estimările Organizației Mondiale a Sănătății privind proporţia îmbolnăvirilor și deceselor atribuibile
fumatului, în cazul bolilor prezentate mai jos, arată cât de mult din proporția de îmbolnăviri și decese pentru fiecare boală ar putea fi redusă dacă ar fi eliminat consumul de tutun. (World Health Organization -Regional Office for Europe, 2019)
DALY (Disability Adjusted Life Years) – atribuibili fumatului
Numărul anilor pierduți din cauza dizabilității cauzate de bolile atribuite tutunului reprezintă mai mult de
25% din toți anii pierduți din cauza dizabilității pentru adulții cu vârsta cuprinsă între 45 și 79 de ani. Boala
cardiacă ischemică, BPOC și cancerul pulmonar reprezintă mai mult de jumătate din anii pierduți din cauza dizabilităților cauzate de bolile atribuite tutunului.
La nivel mondial, o mare parte din povara îmbolnăvirilor estimată prin DALYse datorează consumului de
tutun, România înregistrând un procent de 13.4% conform datelor din 2019. La nivelul UE, Finlanda (7,0%)
și Suedia (7,3%) prezentau valorile cele mai scăzute în timp ce Ungaria înregistra cel mai ridicat procent
(17,6%) (fig.5) (Vital Strategies and Tobacconomics at the University of Illinois Chicago, 2021, Last
updated: May 2022)
Boala cardiacă ischemică, BPOC și cancerul pulmonar reprezintă mai mult de jumătate din povara
îmbolnăvirilor și a anilor de viață ajustați pentru dizabilitate DALY (Disability Adjusted Life Years= suma
anilor de viaţă pierduți prin decese premature și anilor trăiţi cu dizabilitate)
Țigările electronice – riscurile pentru sănătate
În ultimii ani utilizarea pe scară din ce în ce mai largă a țigărilor electronice duce la îngrijorări privind
efectele pe care le poate avea asupra sănătății individuale și asupra sănătății la nivel populational.
Țigările electronice (e-țigări, ENDS- electronic nicotine delivery systems) sunt dispositive electronice caure
utilizează baterii care conțin de obicei soluții cu glycerol și/sau propilen glycol și un conținut variabil de
nicotină, cunoscut ca e-lichid. (Giovacchini CX, 2022 Nov) Utilizatorul inhalează aerosoli generați de
încălzirea e-lichidului, process care este cunoscut sub denumirea de ”vapare” (vaping). (Riccardo Polosa,
2022 November)
Deși aceste produse au fost dezvoltate inițial ca o soluție alternativă mai puțin nocivă la produsele calasice de tutun, mai mulți factori au făcut ca aceste dispositive să crească în popularitate atât printre fumătorii de țigări convenționale, cât și printre nefumători, astfel: designul elegant al acestor produse, diverisitatea aromelor, lipsa fumului și a mirosului emanat de țigările clasice, concentrațiile potențial mari de nicotină, dar și lipsa/ puținătatea reglementărilor legislative referitoare la aceste produse. (Giovacchini CX, 2022 Nov)
Pentru că nu există dovezi privind efectul acestora pe termen lung, prin noutatea acestor produse, sunt multe voci care propun utilizarea acestor dispositive ca metodă alternativă la fumatul convențional. Producătorii acestor dispositive le propun ca modalitate de renunțare la fumatul clasic, plecând de la premiza că ar fi mai puțin nocive pentru sănătate în comparație cu țigările clasice.
Totuși, dovezile existente până la acest moment nu sprijină acest punct de vedere.
O îngrijorarea legitimă este reprezentată de începerea utilizării acestor produse de către adolescenți și tineri prin riscul de a deveni dependenți de nicotină și ulterior de a începe fumatul classic. (Riccardo Polosa, 2022 November)
Un studiu de tip review privind efectele țigărilor elctronice asupra sănătății individuale și la nivelul sănătății publice realizat în anul 2020 a evidențiat printre efectele negative ale țigărilor electronice următoarele: (Seiler-Ramadas R, 2021 Oct):
− Sistem respirator: reacții inflamatorii la nivel pulmonar cu scurtarea respirației, tuse, wheezing,
iritare pulmonară și bronșică și deteriorarea funcției pulmonare
− Sistem digestiv: inflamarea gingivală, greață, vomă, diaree
− Sistem cardio-vascular: tahicardie, creșterea tensiunii arteriale
− Sistem neurologic: cefacee, iritabilitate, anxietate, dependență, insomnia
− Alte aparate și sisteme: iritare ocular, dermatită de contact, insufieciență renală acută, toxicitate și
potential carcinogenetic.
Studiile incluse în review-ul mai sus amintit au evidențiat îmbunătățirea memoriei și semne de sevraj
nicotinic la trecerea de la țigările clasice la țigările electronice. De asemenea, s-au raportat metaboliți toxici și carcinogeni într-o măsură mai mică la fumătorii de țigări electronice în comparație cu cei care utilizau țigările clasice.
Totuși efectele pe termen lung ale acestor produse nu sunt încă cercetate și cunoscute. Cu
siguranță mai este nevoie de atenție și studii pe termen lung pentru a putea avea dovezi concludente asupra diferiților compuși chimici, ale diferitelor arome utilizate în dispozitivele electronice și efectelor acestora asociate expunerii active și pasive. (Seiler-Ramadas R, 2021 Oct)
Un alt studiu de tip review realizat în 2022 de Coral Giovacchini et all semnala că efectele negative ale
țigărilor electronice depășesc orice potențial beneficiu ar putea avea acestea în comparație cu țigările convenționale, atât prin faptul că acestea prezintă riscuri pe termen scurt mai ales în ceea ce privește
sănătatea pulmonară, cât și potențialului efect asupra sănătății publice dat de adoptarea fumatului de țigări electronice de către noi generații de consumatori de tutun. (Giovacchini CX, 2022 Nov)
Vapatul în rândul adolescenților și tinerilor reprezintă o îngrijorare legitimă a medicilor în ceea ce privește
riscul ca aceștia să devină dependenți de tutun la vârste mici și efectele adeverse ale țigărilor electronice
asupra sistemului lor respirator aflat încă în dezvoltare. (Riccardo Polosa, 2022 November)
Țigările electronice dau depedență, sunt dăunătoare pentru sănătate și ar trebui să fi reglementate pentru
protejarea sănătății publice. Copiii și adolescenții care utilizează țigările electronice își pot dubla riscul de
a fuma țigări. (World Health Organization, 2021 July)
ȚIGĂRILE ELECTRONICE (ENDS) DAU ADICȚIE ȘI SUNT DĂUNĂTOARE SĂNĂTĂȚII
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații legate de sănătate, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok , Twitter .
