Cardiopatia ischemica sau boala coronariana ischemica

Boli

SNSPMS

Cardiopatia ischemica sau boala coronariana ischemica este afectiunea determinata de modificarile vaselor care iriga muschiulcar diac, numite artere coronare, de obicei printr-un proces de ateroscleroza, care determina îngustarea lor. Consecinta este reprezentatade reducerea fluxului de sânge si a aportului de oxigen lanivelul miocardului (muschiului cardiac). Miocardul este un organcare nu îsi poate desfasura activitatea decât în prezenta unui aportadecvat de oxigen, iar în lipsa acestuia se produc modificari lanivelul celulelor, ce pot merge pâna la moartea acestora.Când arterele care iriga inima sunt îngustate (stenozate), se produce o irigare insuficienta a muschiului inimii (numita ischemie),care se exprima de regula prin durere de piept (angina pectorala). În cazul în care aceasta este severa si persistenta, se produce moartea celulelor miocardice (necroza), adica un infarctde miocard. Exista situatia intermediara a unor episoade prelungitede durere de piept care nu conduc la infarct, dar care pot sa2evolueze catre acesta în absenta tratamentului. Termenii folositi înacest caz sunt de “angina instabila” sau “sindrom coronarian acut”sau “pre infarct”.

Angina este forma cea mai frecventa de cardiopatie ischemica. Trebuiesa stiti, insa, ca exista si forme nedureroase, cum se întâmpla frecvent la pacientii diabetici, la care poate sa apara doar îngreunarea respiratiei, oboseala sau palpitatii. Aceste forme nedureroase,pe care medicii le numesc “ischemie silentioasa”, trebuie recunoscute la timp si tratate ca si celelalte.

Cauza cea mai frecventa a anginei pectorale este ateroscleroza arterelor coronare care determina îngustari (stenoze) ale acestora.Exista, însa, si situatii în care ischemia miocardica si angina pot aparea în absenta stenozelor arterelor inimii (coronarelor). Asa seîntâmpla în anumite boli cardiace cum sunt stenoza aortica sau cardio miopatia hipertrofica, în cazul în care purtati un astfel de diagnostic.

Ce este angina pectorala?

Angina pectorala se defineste ca o durerede piept, care apare în spatele sternului(retrosternala) si care poate merge în gât, mandibula, umeri, spate sau brate,aparuta de obicei la efort sau emotie si care dispare în repaus sau la administrarea de nitroglicerina.Angina 3

Ce este ateroscleroza?

Ateroscleroza reprezinta îngrosarea peretilor arterelor prin depuneride grasimi (colesterol), cu îngustarea calibrului acestor vase(stenoze) si reducerea fluxului sangvin prin acestea. Daca uncheag de sânge se formeaza în interiorul sau pe suprafata placii deaterom, artera se blocheaza si apare infarctul miocardic sau accidentulvascular cerebral.Obstructia partiala a unei artere coronare produce un episod deangina instabila, iar obstructia totala conduce la infarct de miocard.Trebuie sa stiti ca 10% din cazurile de angina instabila pot evoluacatre infarct în absenta tratamentului. Acest fenomen se producedeoarece cheagul de sânge, initial neobstructiv, devine ocluziv siastu pa complet vasul, împiedicând sângele sa mai treaca. Anginainsta bila si infarctul de miocard intra în ceea ce medicii denumesc“sindroa me coronariene acute”.

Procesul aterosclerotic se poate localiza la nivelul:

  • arterelor coronare, producând ischemie miocardica (angina,infarct miocardic);
  • arterelor carotide si cerebrale, producând accidente vas cularecerebrale;
  • arterelor care iriga membrele inferioare, producând durericu caracter de crampa la nivelul gambelor ce apar de obiceila mers, dar în cazurile severe si în repaus. Procesul poate evolua pâna la gangrena ischemica, urmata de amputatie. Procesul de ateroscleroza nu este doar un proces de îmba-trânire a vaselor, ci poate fi influentat prin tratament. Principalul tratament consta în combaterea factorilor de risc.

  

1 Care sunt factorii de risc pentru ateroscleroza?Un factor de risc este acel obicei/afectiune care va creste sanselesa va îmbolnaviti de ateroscleroza, manifestata cel mai adesea subforma de cardiopatie ischemica cu forma ei cea mai grava, infarctul miocardic. Nivelul crescut de colesterol este unul dintre cei mai importanti factoride risc cardiovascular. Pentru informatii suplimentare va recomandam sa cititi brosura “Colesterolul”. Alti factori de risc importanti sunt:

1.1 Factori de risc majori, nemodificabili Vârsta înaintata: 83% din persoanele care mor prin boala cardiaca au peste 65 de ani.S exul masculin: barbatii au risc de infarct mai mare decât femeile. Riscul de infarct creste mult la femeile dupa menopauza, din cauza modificarilor hormonale care apar.Ereditatea: copiii ai caror parinti sau bunici au avut boli de inima sunt mai predispusi la rândul lor pentru asemenea boli.

1.2 Factori de risc majori, modificabili prin schimbarea stiluluide viata sau cu medicamente

Fumatul: fumatorii au risc sa moara prin boli de inima de 2-3 orimai mare decât nefumatorii. Fumatul creste foarte mult riscul decardiopatie ischemica atunci când se adauga altor factori de riscpe care îi mai aveti. De asemenea, trebuie sa luati în considerare casi fumatul pasiv este daunator.

Hipertensiunea arteriala: cu cât valorile tensiunii arteriale sunt maimari, cu atât munca inimii este mai mare si creste riscul de infarct,acci dente vasculare cerebrale, insuficienta renala, insuficienta cardiaca.

Diabetul zaharat: reprezinta unul din cei mai de temut factori de risc cardiovasculari. Chiar si atunci când valorile glicemiei sunt mentinute în limite normale (prin dieta/medicamente), diabetul zaharat creste riscul de aparitie a bolii coronariene si a accidentului vascular cerebral. De aceea, este obligatoriu sa va sfatuiti în permanenta cumedicul dumneavoastra pentru a va controla cât mai bine posibil atât diabetul zaharat, cât si ceilalti factori de risc pe care îi aveti. Efortul fizic limitat (sedentarismul): stilul de viata din care lipseste miscarea fizica dauneaza inimii.

Obezitatea, în special cea abdominala (evaluata prin masurarea taliei): creste riscul de boala de inima si accidente vasculare cerebrale,chiar în absenta altor factori de risc asociati. Obezitatea ducela cresterea colesterolului, tensiunii arteriale si favorizeaza aparitiadiabetului zaharat.Factorii psihosociali, în special stresul cronic: reprezinta de asemenea un factor de risc important, în special pentru infarctul miocardic.

Alcoolul în cantitate mare: contribuie si el la cresterea riscului de boli cardiovasculare prin cresterea trigliceridelor, obezitate, precumsi prin afectarea muschiului inimii. De asemenea, favorizeaza aparitia accidentelor vasculare cerebrale, bolilor hepatice grave, a unorforme de cancer, suicidului. Cu toate acestea, alcoolul în cantitatimici (1 pahar de vin) are efecte favorabile asupra inimii, constând,în special, în cresterea nivelului de HDL-colesterol (colesterolul bun)din sânge.

Este foarte important sa retineti ca riscul dumneavoastra de adezvolta o boala de inima este cu atât mai mare cu cât avetimai multi factori de risc din cei enumerati mai sus!

2 Ce trebuie sa faceti?Sunteti fumator(oare)?Întrerupeti imediat fumatul si nustati într-un mediu de fumatori.

Sunteti hipertensiv(a)? Respectati regimul fara sare.Nu faceti eforturi fizice sustinute,mai ales nu ridicati sau caratigreutati, în schimb se recomandamersul pe jos cel putin 30-40minute pe zi.Prezentati-va la medic pentruevaluare si stabilirea tratamentuluimedicamentos.Sunteti supraponderal(a)? Stabiliti-va o dieta sanatoasa, cu scaderea numarului de calorii,consumati fructe, legume, cereale care contin multe elemente nutritive, dar putine grasimi si calorii si nu consumati produse animale sidulciuri.Efectuati activitate fizica regulat.Cereti sfatul unui medic nutritionist,daca rezultatele nu suntmultumitoare.

Sunteti diabetic(a)? Consultati un medic diabetolog pentru stabilirea dietei si a medicamentelor necesare, pe caresa le luati permanent.Evaluati-va periodic glicemia,hemoglobina glicozilata,colesterolul, trigliceridele.Efectuati zilnic miscare, în limitatolerantei individuale.Angina 7

Sunteti dislipidemic(a)? Respectati un regim sarac îngrasimi animale (carne de porc,grasime, unt, smântana, frisca,oua), bogat în fibre vegetale;consumati cel putin doua mese depeste pe saptamâna.Adresati-va medicului pentruprescrierea unui tratament care sareduca nivelul colesterolului.Sunteti sedentar(a)?Începeti un program de activitate fizica progresiva, eventual sub supraveghere în cazul în care ati suferit un infarct de miocard sau prezentati simptome de insuficienta cardiaca .

Sunteti stresat(a)? Îndepartati, pe cât posibil, situatiilestresante, bucurati-va de activitatire creative (de preferat celecare implica si miscare), cereti ajutor de specialitate (psiholog,psihoterapeut), solicitati eventual reducerea programului de lucru sau schimbarea locului de munca.

Ce investigatii sunt necesare?

Diagnosticul anginei de piept (anginei pectorale) implica examinarea clinica, teste de laborator si investigatii cardiace specifice, care permit confirmarea diagnosticului si stabilirea unui tratament.

1 Care sunt simptomele care trebuie sa va alarmeze sipentru care sa cereti un consult imediat?Durerea generata de angina pectorala este localizata, de regula,în piept, în spatele sternului, dar poate fi resimtita în orice regiune din epigastru pâna în mandibula si dinti, în spate, umeri sau înbrate pâna la degete . Puteti simti o presiune, apasare,greutate, strangulare sau arsura, iar disconfortul pe care îl simtiti sepoate însoti de dificultate în respiratie, slabiciune, greata, neliniste,oboseala, palpitatii. Durata disconfortului este scurta, nu mai multde 10 minute în majoritatea cazurilor. Apare în mod tipic la efort,stres sau dupa mese copioase, disparând în repaus sau dupaadmi nistrarea de nitroglicerina sub limba.Daca durerile anginoase apar în repaus si nu raspund sau cedeaza partial la nitroglicerina, solicitati ambulanta de urgen tasau adresati-va celui mai apropiat spital. Administrati tablete de nitroglicerina la 5 minute interval (maximum 3) si mestecati o jumatate de tableta de Aspirina. Nu uitati sa-i spuneti medicului ce medicamente ati luat.Daca sunteti diabetic, durerea toracica poate lipsi si sunt prezente doar oboseala, îngreunarea respiratiei, neliniste, greata. Orice schimbareîn starea dumneavoastra generala trebuie sa va alarmeze sisa solicitati ambulanta si efectuarea unei electrocardiograme. Nu amânati prezentarea si nu va tratati singur!Daca sunteti tânar, s-ar putea sa nu va simtiti vizat de aceastaboala, ceea ce este gresit, întrucât vârsta de infarct a scazut, iarcazurile la tineri de 30-40 de ani si chiar sub 30 de ani au crescutîngrijorator. Trebuie sa stiti ca la tineri fumatul este cel mai importantfactor de risc. Daca durerile anginoase apar doar la efort si cedeaza la nitroglicerina sau repaus, medicul va va face initial o electrocardiograma. Aceastapoate arata semne de suferinta a muschiului inimii sau prezentaunui infarct vechi, dar poate fi si normala. O electrocardiograma normala nu exclude diagnosticul de cardiopatie ischemica, fiindnece sare investigatii suplimentare, cum sunt testul de efort si ecocardiografia.

2 Care sunt investigatiile cele mai utilizate pentru diagnosticul cardiopatiei ischemice?Testul de efort se efectueaza numai de catre medic, atât în spital,cât si ambulator. El consta în a merge pe un covor rulant careîsi creste progresiv viteza de rulare sau în a pedala la bicicleta. În timpul efortului vi se înregistreaza continuu electrocardiograma si vise monitorizeaza tensiunea arteriala. Testul urmareste sa reproduca durerea pe care dumneavoastra o acuzati la efort. În cazul în careapare durerea sau apar modificari pe electrocardiograma, testuleste considerat pozitiv si vi se va recomanda efectuarea unei coronarografii.Exista situatii în care nu puteti efectua testul de efort, de exemplu,daca aveti arterita sau pareza, daca sunteti un mare hipertensiv saudaca prezentati pe electrocardiograma de repaus modificari carefac testul neinterpretabil (cum ar fi blocul major de ramura stânga).Pentru aceste situatii exista alte teste, cum ar fi ecocardiografia sauscintigrafia de stres. Cu ajutorul lor se vizualizeaza miscarea ini miidupa injectarea unei substante care face ca aceasta sa bata mairepede si sa reproduca astfel efortul fizic. Decizia selectarii inves tigatiilor apartine medicului.O alta invesitigatie importanta, care ar putea sa fie recomandatade catre medicul dumneavoastra, este ecografia cardiaca. Aceastaconsta în explorarea cu ultrasunete a inimii. Ea poate pune înevidenta modificari structurale, cum ar fi boli ale valvelor sau îngrosarea peretilor inimii, sau modificari ale functiei inimii, cum ar fi mis-carea anormala a peretilor (numita tulburare de cinetica). Totoda ta,se va face o apreciere globala a functiei de pompa a inimii, care,daca este afectata, va determina aparitia semnelor si simpto me lorde insuficienta cardiaca (dificultate în respiratie, obo sea la, edeme).De regula, angina de efort (numita si stabila) nu necesita internarea,investigatiile mentionate efectuându-se ambulator. Daca, însa, ausurvenit modificari în aparitia durerilor anginoase, în sensul cresteriiduratei sau frecventei acestora sau aparitia lor la un grad maimic de efort, internarea devine necesara, iar efectuarea testelormen tio nate se va face în spital. Acelasi lucru se va întâmpla daca electrocardiograma efectuata în cabinetul medical sau la camerade garda prezinta modificari sau daca prezentati angina severa,care nu raspunde la tratamentul administrat.

3 Ce este coronarografia?Coronarografia este o metoda de diagnostic, care consta în introducerea unui tub foarte subtire, de cca 2 mm, numit cateter, prin artera femurala (artera principala a membrului inferior), pâna lanivelul arterelor inimii (coronare), cu injectarea unei substante decontrast care permite vizualizarea directa a acestora (figura 2).Coronarografia se face cu anestezie locala, dumneavoastra fiind treaz si putând discuta cu medicul în timpul procedurii.Coronarografia este o metoda invaziva si comporta unele riscuri,dintre care unele importante. Din fericire, riscurile majore (deces,infarct miocardic sau accident vascular cerebral survenite în timpulproce durii) sunt rare, sub 1/1000 de cazuri. Alte riscuri mai mici,dar care pot fi neplacute, constau în sângerarea la locul de punctie,aparitia unei vânatai sau a unui hematom local. De altfel, înainte deprocedura, vi se vor explica riscurile si beneficiile interventiei si vetisemna un formular de consimtamânt.Coronarografia se poate completa cu angioplastie, mai exact cudilatarea prin umflarea unui balon la nivelul leziunii care îngusteaza vasul, urmata de implantarea unui tub metalic care sa mentinavasul deschis (numit stent). Uneori, vasele sunt afectate în maimulte locuri si/sau sever îngustate si nu permit aceasta interventiede dilatare. În aceste conditii, este posibil sa vi sa puna în vedereca solutia de care puteti beneficia este cea chirurgicala, de by-passaorto-coronarian.Daca ati avut un prim infarct necomplicat si la coronarografie s-adepistat o singura leziune care a fost dilatata, prognosticul dumneavoastra este foarte bun, cu conditia sa întrerupeti fumatul si sa vac ontrolati prin dieta si medicamente ceilalti factori de risc pe care îiaveti.

  

Ce tratament trebuie urmat?

Exista mai multe categorii de medicamente care s-ar putea sa va fie recomandate în aceasta boala, în functie de severitatea bolii, factorii de risc pe care îi aveti, precum si raspunsul la tratament.

Nitratii actioneaza prin dilatarea arterelor coronare, fiind de doua categorii:

  • Nitroglicerina (tablete sublinguale sau spray) este folosita pentru calmarea atacului de angina de piept; se administreaza sublimba (nu se înghite) si se asteapta câteva minute pâna la dizolvarea completa.
  • Nitratii cu actiune prelungita, retard (izosorbid mononitratsau dinitrat) se administreaza pe cale orala (se înghit) lapacientii care fac accese frecvente de angina pectorala.

Antiagregantele plachetare, dintre care cel mai utilizat este aspirina, actioneaza prin împiedicarea formarii de cheaguri în vasele coronare, reprezentând un tratament esential si permanental anginei pectorale. Aspirina pentru cardiaci se administreaza în doza mica (75-100 mg/zi), de obicei pe stomacul plin. Exista însasi preparate care se dizolva în intestin si care sunt mai bine tolerate,în special de pacientii cu sensibilitate gastrica. Chiar si în aceastadoza, administrarea de aspirina poate avea reactii adverse, dintre care cele mai importante sunt riscul de sângerare si reactiile alergice.Pentru prevenirea acestora, medicul dumneavoastra trebuiesa stie daca sunteti alergic la aspirina sau daca ati avut ulcer gastric/duodenal. Astfel, medicul dumneavoastra va stabili ris cul si beneficiulîn functie de patologia asociata.

Beta-blocantele (metoprolol, bisoprolol, betaxolol, carvedilol etc)sunt medicamente esentiale în tratamentul anginei pectorale. Actioneaza prin scaderea frecventei batailor cardiace si a consumuluide oxigen al muschiului inimii. Sunt de obicei indicate la majoritateapacientilor cu angina sau care au avut un infarct de miocard, carenu prezinta contraindicatii cum ar fi astm bronsic, bradicardiesau tulburari de conducere, boala arteriala a vaselor periferice. Întimpul tratamentului este important ca pacientul sa-si urmareascafrecventa cardiaca, care nu trebuie sa scada sub 50 de batai/minut în conditii de repaus (situatie în care trebuie sa va anuntati medicul). Foarte important! Tratamentul cu beta-blocante nu se va întrerupe brusc, deoarece exista riscul agravarii anginei sau chiar al precipitarii unui infarct de miocard.Ivabradina este un medicament relativ nou, care reduce frecventa cardiaca si, în consecinta, consumul de oxigen al inimii; în anumiteconditii (astm bronsic, boala vasculara periferica), poate înlocuibeta-blocantele în tratamentul anginei pectorale.

Blocantii canalelor de calciu (diltiazem, verapamil, amlodipina,felodipina etc.) se folosesc pentru reducerea acceselor anginoasesi pentru scaderea valorilor tensiunii arteriale, ca tratament asociatla nitrati si beta-blocante.Inhibitorii enzimei de conversie (enalapril, lisinopril, ramipril, perindopriletc) sunt asociati în tratamentul anginei pectorale în specialla pacientii care au avut un infarct de miocard, sunt hipertensivisau au fenomene de insuficienta cardiaca. Dintre reactiile adverse care pot apare în timpul tratamentului, cea mai frecventa este reprezentata de tusea seaca, situatie în care inhibitorul de enzima decon versie poate fi înlocuit cu un medicament din alta clasa, numitsartan.

Statinele (în ordine alfabetica: atorvastatin, fluvastatin, lovastatin,rosuvastatin, simvastatin) sunt medicamente importante pentrureducerea grasimilor care se depun în vas. Totodata, la pacientiicu ateroscleroza a arterelor inimii pot preveni aparitia unui infarct miocardic. Statinele sunt în general bine tolerate de catre pacienti,efectele adverse fiind rare. În timpul tratamentului cu statine trebuieînsa urmarite functia ficatului (dozarea transaminazelor din sânge)si simptomele musculare. Rar poate apare o inflamatie a muschilor(numita miozita); în consecinta, anuntati medicul daca în timpul tratamentului cu statine apar brusc dureri sau slabiciune musculara.. Toate aceste medicamente utile în tratamentul anginei pectorale vor fi prescrise numai de medic. Acesta va urmari raspunsulla tratament, precum si eventualele reactii adverse.Medicul dumneavoastra va stabili un plan de investigatii dacaînca nu le-ati facut sau va recomanda repetarea unora, înfunctie de evolutia bolii. Contactul pacient-medic trebuie sa fie permanent, cu vizite regulate, în functie de gravitatea bolii.

Un control obisnuit trebuie sa decurga în modul urmator:

  • Discutati cu medicul curant daca ati mai avut angina, careeste frecventa si durata crizelor anginoase, daca simtiti oboseala, respiratie grea la efort sau în repaus sau dacav-ati trezit din somn cu senzatie de sufocare;
  • Veti fi întrebat daca ati respectat regimul prescris (dieta,medicamente), daca ati scazut în greutate (în cazul în caresunteti supraponderal) si care a fost ultima valoare a glicemiei(în cazul în care sunteti diabetic);
  • Veti face un examen fizic general si vi se va masura tensiunea arteriala;
  • Veti face o electrocardiograma;
  • Medicul dumneavoastra va stabili daca necesitati investigatii speciale (test de efort, ecocardiografie, coronarografie etc)sau internare;
  • Este bine sa puneti întrebari daca aveti lucruri neclare legatede tratament sau de boala în sine, eventual veniti cu o listapregatita (scrisa), daca va temeti sa nu omiteti ceva;• Discutati cu medicul curant când este indicat sa faceti urma-torul control.6. În loc de concluzii
  • Cardiopatia ischemica este o boala care va poate influentaviitorul, dar care poate fi, la rândul ei, influentata de dumneavoastra;Angina 15
  • Controlati-va permanent factorii de risc (greutatea, alimentatia, stilul de viata, colesterolul, trigliceridele, tensiunea arteriala,dia betul);
  • Efectuati activitate fizica regulata;
  • Prezentati-va la medic imediat ce au aparut simptomele legate de boala;
  • Recunoasteti simptomele de agravare a bolii si solicitatiambulanta sau prezentati-va la cel mai apropiat spital deurgenta;
  • Urmati tratamentul prescris si faceti controale periodice.Depinde de dumneavoastra ca de la primul atac de angina satraiti 30 de minute sau 30 de ani!Respectând sfaturile date, veti putea tine sub control evolutia bolii si veti putea preveni complicatiile imediate si pe termen lung aleacesteia.În speranta ca v-am fost de folos prin aceasta brosura, vadorim o viata cât mai sanatoasa si cât mai armonioasa!