Proteine totale serice

Laboratorul Synevo

 

Informatii generale

Plasma contine mai mult de 300 de proteine diferite: enzime, inhibitori de enzime, factori de coagulare, anticorpi, proteine transportoare.

Cu exceptia imunoglobulinelor si a hormonilor, majoritatea proteinelor plasmatice este sintetizata in hepatocite si eliberata in torentul circulator.

Serul si plasma difera in ceea ce priveste concentratia de proteine si tipul de molecule. Astfel, serul (obtinut dupa incheierea procesului de coagulare) nu contine fibrinogen si majoritatea factorilor implicati in „cascada” coagularii.

Acest test detecteaza suma proteinelor serice circulante, care poate suferi variatii atat in conditii fiziologice cat si patologice².

Recomandari pentru determinarea proteinelor serice totale – evaluarea statusului nutritional si investigarea sindroamelor edematoase^2;3.

Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate)².

Specimen recoltat – sange venos cu urmatoarele recomandari:

• recoltarea se va efectua in pozitie culcata, deoarece in ortostatism nivelul proteinelor serice creste cu 5-10%;
• se va evita punctia venoasa imediat deasupra locului de perfuzare (hemodilutie locala);
• se va evita staza venoasa prelungita la aplicarea garoului².

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator².

 

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare^2;3.

Volum proba – minim 0.5 mL ser².

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat².

Stabilitate proba – serul separat este stabil 1 zi la temperatura camerei; 7 zile la 4-8° C; o luna la -20 °C².

Metoda de lucru – spectrofotometrica (colorimetrica)².

Valori de referinta²

Varsta	Valori ( g/dL)
prematuri	3.4-5
0-1 luna	4.6-6.8
2-12 luni	4.8-7.6
Copii ≥ 1an	6-8
Adulti	6.6-8.7

Factor de conversie: g/dl x 10 =g/L

Limita de detectie – 0.2 g/dL (2.0 g/L)².

Interpretarea rezultatelor

Cresteri

• deshidratare si hemoconcentratie datorita pierderilor de fluide; • unele cazuri de afectiuni hepatice cronice (hepatita cronica activa, in special cea indusa de virusul C); • mielom multiplu, boala Waldenström si alte gamapatii; • sarcoidoza si alte boli granulomatoase; • colagenoze (LES) si poliartrita reumatoida; • boli tropicale (kala-azar, lepra); • alte conditii asociate cu infectii/inflamatii cronice1;3.

Scaderi

• aport insuficient (inanitie sau malabsorbtie); • ciroza hepatica si alcoolism cronic; • glomerulonefrite si sindroame nefrotice; • insuficienta cardiaca, • enteropatii cu pierderi de proteine, • boala Crohn si colita ulceroasa, • afectiuni dermatologice severe si arsuri, • hipotiroidism1;3.

Scaderea proteinelor totale <4 g/dL poate cauza edeme³.

 

Limite si interferente

• Variatii fiziologice: scaderi ale proteinelor totale se inregistreaza in sarcina (in special in ultimul trimestru).
• Alte conditii patologice: administrarea i.v. rapida de fluide si imobilizarea prelungita dupa traumatisme sau interventii chirurgicale ortopedice pot determina scaderea proteinelor serice¹.
• Medicamente

Cresteri: androgeni, clofibrat, corticotropin ,corticosteroizi, epinefrina, hormoni tiroidieni, insulina, progesteron⁴.

Scaderi: alopurinol, estrogeni⁴.

• Interferente analitice: hemoliza poate determina false cresteri².

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Immunodiagnostic Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 ed. 2009; 640-649.
2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
3. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Protein, Total, Serum. www.labcorp.com. 2010. Ref Type: Internet Communication.
4. Norbert Tietz. General Clinical Tests. In Clinical Guide to Laboratory Tests. W.B.SAUNDERS, USA, 3 ed. 1995;518-521.