Lanturi usoare libere tip lambda in ser

Laborator Synevo

 

Informatii generale

Gamapatiile monoclonale, a caror cauza reala nu este cunoscuta, includ mai multe afectiuni ce se caracterizeaza prin proliferare aparent necontrolata a celulelor implicate in producerea de anticorpi asociata cu sinteza si secretia de catre aceste celule a unei gamaglobuline omogene structural si/sau a subunitatilor polipeptidice componente. Gamapatiile monoclonale cuprind: mielom multiplu (MM), mielom multiplu cu lanturi usoare (LCMM), macroglobulinemia Waldenstrom (WM), mielom nonsecretant (NSMM), mielom multiplu cu evolutie lenta (SMM), gamapatie monoclonala cu semnificatie nedeterminata (MGUS), amiloidoza primara sistemica (AL) si boala depozitelor de lanturi usoare (LCDD).

Imunoglobulinele monoclonale secretate de aceste celule servesc ca marker de proliferare clonala, iar cuantificarea lor poate fi folosita pentru  monitorizarea bolii^2;3;5:6.

Moleculele de imunoglobuline sunt formate din doua lanturi grele identice (α, δ, ε, γ sau μ), care definesc clasa de anticorpi, si doua lanturi usoare identice (κ sau λ). Fiecare lant usor este legat covalent de un lant greu, iar cele doua lanturi grele sunt legate covalent intre ele la nivelul regiunii „balama”.

La persoanele sanatoase, majoritatea lanturilor usoare din ser exista sub forma legata. Cu toate acestea, un nivel plasmatic redus de lanturi usoare libere poate fi detectat in serul persoanelor normale din cauza supraproductiei si secretiei de lanturi usoare de la nivelul plasmocitelor. In ser, lantul usor liber kappa exista in principal ca monomer (greutate moleculara de 22.5 kDa), iar lantul usor liber lambda ca dimer legat covalent, cu o greutate moleculara de aproximativ 45 kDa. Acest lucru va conduce la o rata de filtrare glomerulara diferentiata pentru formele libere k si λ si poate explica valoarea raportului κ:λ de 0.625 in ser in comparatie cu raportul formelor legate care este de 2.0^2;3;5:6.

Lanturile usoare sunt, de obicei, filtrate la nivelul glomerulilor renali si apoi reabsorbite in tubii proximali, astfel incat concentratia urinara este foarte mica sau nedetectabila. Productia unor cantitati mari de lanturi usoare monoclonale poate depasi insa capacitatea de reabsorbtie a rinichilor si acestea pot fi cuantificate cu usurinta in urina. Evidentierea lanturilor usoare monoclonale urinare (proteinurie Bence Jones) a fost folosita ca marker de diagnostic pentru mielomul multiplu inca din 1847, cand a fost descris de Dr. H. Bence Jones.

Detectarea gamapatiilor monoclonale sau a discraziilor plasmocitelor implica, de obicei, electroforeza proteinelor serice si imunoelectroforeza atat in ser cat si in urina. Cu toate acestea, bolile monoclonale cu lanturi usoare (LCMM, AL, LCDD) si NSMM nu au de cele mai multe ori proteine serice monoclonale in concentratie suficient de mare pentru a fi detectate si cuantificate de electroforeza. De aceea, recent a fost descrisa o metoda nefelometrica specifica pentru lanturile usoare libere, care nu identifica si formele legate de lanturile grele. Acest test este mai sensibil decat electroforeza pentru detectarea lanturilor usoare libere monoclonale. La unii pacienti cu NSMM, AL sau LCDD testul ofera o identificare pozitiva a unui lant usor monoclonal in ser atunci cand IF este negativa. In plus, cuantificarea lanturilor usoare libere a fost corelata cu activitatea bolii la pacientii cu NSMM si AL^4;5.

Studii recente au demonstrat ca determinarea in ser a lanturilor usoare libere ofera un management mai bun al pacientilor in comparatie cu alte teste, astfel:

• prezinta o sensibilitate superioara in diagnosticul gamopatiilor monoclonale, in special al bolilor cu lanturi usoare monoclonale (amiloidoza primara, LCCD);
• ofera o evaluare a riscului de progresie a MGUS catre MM; impreuna cu tipul si marimea proteinei monoclonale M permite stratificarea pacientilor in functie de riscul scazut sau crescut; pacientii cu un raport k:λ anormal prezinta un risc de progresie catre mielom de 2.5 ori mai mare;
• permite monitorizarea evolutiei bolii la pacientii al caror component monoclonal nu poate fi masurat electroforetic reducand astfel numarul procedurilor invazive (biopsii seriate de maduva osoasa);
• prezinta sensibilitate superioara in comparatie cu testele urinare⁵.

Recomandari pentru determinarea lanturilor usoare libere de tip kappa si lambda – evaluarea gamapatiilor monoclonale; monitorizarea pacientilor cu boli ale lanturilor usoare^2;6

Pregatire pacient – à jeune (pe nemancate) sau postprandial¹.

Specimen recoltat  – sange venos¹.

Recipient de recoltare  – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator¹.

Volum proba – 2 mL ser².

Cauze de respingere a probei – ser hemolizat, lipemic¹.

Stabilitatea probei – serul separat este stabil  maxim 4 zile la temperatura camerei si 2 saptamani la 2-8°C¹.

Metoda – nefelometrica¹.

Valori de referinta  

Lanturi usoare libere tip κ: 3.3-19.4 mg/L

Lanturi usoare libere tip λ: 5.7-26.3 mg/L

Raport κ:λ – 0.26 -1.65¹.

Interpretarea rezultatelor

Daca lanturile usoare κ si λ in ser si raportul κ:λ sunt normale, iar electroforeza nu indica component monoclonal, diagnosticul de gamapatie monoclonala este exclus cu mare probabilitate.

Modificari ale raportului k:λ  sustin diagnosticul de gamapatie monoclonala, dar este nevoie de o biopsie tisulara pentru confirmarea diagnosticului.

Valori crescute aflate la limita superioara a intervalului de referinta pot indica o insuficienta renala si pot necesita teste corespunzatoare functiei renale.

Concentratii scazute de lanturi usoare de tip κ, λ sau ambele indica deprecierea functiei maduvei osoase.

Valori crescute ale nivelului de lanturi usoare de tip κ sau λ, cu raport k:λ normal pot fi din cauzate de:

• insuficienta renala;
• supraproductie de lanturi usoare policlonale in conditii inflamatorii;
• gamapatii de diferite tipuri.

Concentratii serice mari atat de lanturi usoare de tip κ cat si λ cu un raport κ:λ anormal sunt determinate de o combinatie de gamapatie monoclonala si insuficienta renala².

Evaluarea cantitativa a lanturilor usoare monoclonale este utila pentru monitorizarea evolutiei bolii. Modificari in cuantificarea lanturilor usoare libere reflecta schimbari in marimea populatiei monoclonale de plasmocite. Orice modificare mai mare de 25% sau modificari in aceeasi directie la testari multiple sunt semnificative pentru evolutia bolii.

Prezenta unei proteine monoclonale in ser sau urina sugereaza de obicei un proces malign, desi componente monoclonale pot sa apara si in diverse conditii benigne sau chiar in absenta unei modificari patologice (gamapatie monoclonala cu semnificatie nedeterminata, care necesita monitorizare periodica pentru a verifica stabilitatea componentului monoclonal)^2;6.

In mielomul multiplu, 99% din pacienti prezinta o proteina monoclonala in ser sau urina.

Boala Waldenström se caracterizeaza prin prezenta obligatorie in ser a unei proteine monoclonale de tip IgM.

La aproximativ 75% din pacientii cu mielom multiplu sau boala Waldenström se depisteaza in urina un lant usor  monoclonal (proteina Bence-Jones).

In urina pacientilor cu mielom multiplu sau amiloidoza se pot gasi atat lanturi usoare libere cat si fragmente de lanturi grele.

Un nivel ridicat de lanturi usoare libere policlonale se intalneste in bolile autoimune, cum ar fi lupusul eritematos sistemic².

Kappa (κ)	Lambda(λ)	Raportul κ:λ	Interpretare
Normal	Normal	Normal	ser normal
Scazut	Scazut	Normal	supresie medulara fara gamapatie monoclonala
		Crescut	gamapatie monoclonala cu supresie medulara
		Scazut
	Normal	Normal	ser normal sau supresie medulara
		Scazut	gamapatie monoclonala cu supresie medulara
	Crescut	Scazut
Normal	Scazut	Crescut	gamapatie monoclonala cu supresie medulara
		Normal	ser normal sau supresie medulara
	Normal	Crescut	gamapatie monoclonala cu supresie medulara
		Scazut
	Crescut	Normal	imunoglobuline policlonale sau disfunctie renala
		Scazut	gamapatie monoclonala fara supresie medulara
Crescut	Scazut	Crescut	gamapatie monoclonala cu supresie medulara
	Normal	Crescut	gamapatie monoclonala fara supresie medulara
		Normal	imunoglobuline policlonale sau disfunctie renala
	Crescut	Normal
		Crescut	gamapatie monoclonala cu disfunctie renala2 ;3
		Scazut

Limite si interferente

Concentratii crescute de lanturi usoare kappa sau lambda pot aparea ca urmare a hipergamaglobulinemiei policlonale sau a  clearance-ului renal insuficient.

Lipemia moderata sau marcata poate interfera cu capacitatea de a efectua acest test^5;6.

Bibliografie

1. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog
2. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Free κ and λ Light Chains Plus Ratio, Quantitative, Serum. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication
3. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Free κ and λ Light Chains Plus Ratio, Quantitative, Urine. www.labcorp.com . 2010. Ref Type: Internet Communication
4. Katzmann JA, Kyle RA, Benson J, Larson DR, Snyder MR, et al. Screening Panels for Detection of Monoclonal Gammopathies. In Clin Chem. June 2009;doi:10.1373/clinchem.126664.
5. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. Immunoglobulin Total Light Chains, Urine. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.
6. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. Immunoglobulin Free Light Chains, Serum. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.