Icterul este colorarea in galben a pielii si a sclerelor datorita acumularii bilirubinei in curentul sanguin ce provoaca pigmentarea galmena a plasmei . Icterul poate fi de regula detectat cand nivelul bilirubinei serice depaseste 34-43 umol/l ( 2-2,5 mg/dl ) .
Hiperbilirubinemia mai este asociata si cu inchiderea la culoare a urinei , care rezulta din excretia renala a bilirubinei .
In icterul pronuntat , pielea poate lua o nuanta verzuie datorata oxidarii unei parti din bilirubina circulanta la biliverdina . Acest efect este intalnit mai frecvent in afectiuni cu hiperbilirubinemie conjugata , accentuata sau de lunga durata , cum este ciroza .
Diagnostic diferantial al icterului se face cu carotenemia : colorarea galbena a pielii ca rezultat al ingestiei si absorbtiei de mari cantitati de beta-caroten si compusi pigmentari inruditi . Spre deosebire de hiperbilirubinemie , carotenemia nu provoaca icter scleral .