Laborator Synevo
Informatii generale
Malaria este o parazitoza grava, cauzata de sporozoare din genul Plasmodium, transmisa de catre tantarul femela din genul Anopheles. Boala se caracterizeaza prin evolutie ciclica cu acccese febrile, care se succed la intervale de timp regulate, hepatosplenomegalie, anemie, uneori cu leziuni grave ale sistemului nervos, ale rinichilor si in cazul infectiilor tratate incomplet –cu recidive2;3.
Malaria este o boala endemo-epidemica tropicala. In tara noastra malaria a fost eradicata; apar doar cazuri de import sau posttransfuzionale cu sange ce contine gametociti, care pot trai 7-10 zile in sangele conservat4. Acest lucru este posibil cand donatorul este un purtator cronic inaparent de plasmodii.
Malaria este provocata de patru specii de plasmodii:
P.vivax – agentul malariei terta (malaria terta benigna)
P.malariae – agentul malariei cuarta
P.falciparum – agentul malariei terta (malaria terta maligna)
P.ovale – agentul malariei terta.
Speciile de plasmodii difera prin particularitatile morfologice, gradul de virulenta, perioada de incubatie, sensibilitatea la preparatele chimioterapice, caracteristicile imunologice si epidemiologice ale gazdei 2;3;7.
Ciclurile de evolutie ale parazitului sunt3:
|
Ciclul sexuat (in tantar) |
Ciclul exoeritrocitar (in organismul uman) |
Ciclul asexuat (in organismul uman) |
P. vivax |
8 – 9 zile |
8 zile |
48 ore |
P. malariae |
15 – 20 zile |
15 – 16 zile |
72 ore |
P. falciparum |
9 – 10 zile |
5 – 7 zile |
36 – 48 ore |
P. ovale |
14 zile |
9 zile |
48 ore |
Testul este destinat evidentierii parazitului in sangele uman, prin efectuarea frotiului sanguin si a picaturii groase, aceasta din urma fiind o metoda de concentrare a numarului de paraziti. Prin aceast test se identifica si specia parazitului, lucru foarte important pentru stabilirea corecta a tratamentului.
Diagnosticul de specie este precizat de laborator pe baza morfologiei hematiei parazitate (marime, forma, granulatii) cat si a morfologiei parazitului (inel, amiba, rozeta, gametocit)1;3;4:7.
Recomandari privind efectuarea testului
-pacienti care manifesta febra pe parcursul a doi ani de la sosirea din zonele endemice, indiferent de diagnosticul primar;
-pacienti cu stari febrile periodice, cu toate ca s-a efectuat tratament adecvat diagnosticului stabilit;
-in caz de febra aparuta pe parcursul a trei luni, dupa o transfuzie de sange;
-pacienti febrili, cu antecedente de malarie in ultimii doi ani;
-pacienti cu febra, hepato si/sau splenomegalie, anemie de etiologie incerta2;4.
Pregatire pacient – momentul optim pentru recoltarea sangelui este in timpul sau inaintea accesului febril5.
Specimen recoltat – sange capilar,obtinut prin inteparea pulpei degetului; se recolteaza sange pentru efectuarea a doua frotiuri subtiri si doua picaturi groase (obtinute din cate trei picaturi, puse sub forma de triunghi, una langa alta)5.
Prelucrare necesara dupa recoltare
-pentru picatura groasa: cu un colt al unei lame de microscop se defibrineaza cele trei picaturi dispuse una langa alta in triunghi) pana se obtine un strat uniform de aproximativ 1 cm diametru; dupa uscare la temperatura camerei se va hemoliza cu apa distilata sau apa de robinet si apoi se va colora Giemsa.
-pentru frotiurile subtiri: dupa intindere se vor usca prin agitare rapida a lamei si apoi se vor colora Giemsa.
Pentru picaturile mai vechi este necesara o acidifiere usoara a apei cu cateva picaturi de acid acetic glacial 5%1;7.
Stabilitate proba – frotiurile colorate sunt stabile indefinit5.
Metoda – examinare microscopica5.
Valori de referinta si comunicarea rezultatelor5
- vivax – absent
- malariae – absent
- falciparum – absent
P.ovale – absent
Limite si interferente
Un singur examen nu exclude posibilitatea infestarii parazitare1;3;5;6;7.
Pacientii cu hemoglobinopatie S, indiferent de statusul homo/heterozigot, sunt protejati fata de malarie, deoarece Plasmodium-ul este distrus intraeritrocitar datorita nivelului scazut de potasiu (la heterozigot) si a agregatelor de HbS (la homozigot)5.
Nu se recolteaza sange pe anticoagulante (EDTA, citrat sau heparina) deoarece acestea pot altera morfologia parazitului6.
Bibliografie
- Dancescu P. Laborator clinic. Parazitologie 1981, 18-21.
- Gherman Ion. Compendiu de parazitologie clinica 1993, 33-38.
- Jawetz, Melnick. Adelberg’s Medical Parasytology – International Edition 1991, 347-350.
- Luca Mariana. Parazitologie si micologie medicala 1997, 135-140.
- Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.
- Norbert W.Tietz – Clinical guide to Laboratory Tests-Third Edition 1995, 945.
- Olga Simionescu. Parazitologie medicala, 1980, 29-33.