Bordetella pertussis – serologie IgA, IgG

Analize medicale

Laborator Synevo

Informatii generale

Bordetella pertussis este un cocobacil Gram negativ, incapsulat, aerob, patogen strict uman, care determina aparitia tusei convulsive. Se transmite direct, aerogen in perioada catarala si convulsiva a bolii.

Boala este larg raspandita pe Glob, avand un caracter epidemic, ciclic (la 2-5 ani), cu incidenta crescuta toamna si iarna in zonele temperate.

Dupa o perioada de incubatie ce variaza intre 6 si 20 zile (medie de 7 zile), evolutia bolii se imparte in 3 etape: catarala, convulsiva (paroxistica) si convalescenta, fiecare cu durata de aproximativ 1-2 saptamani.

Stadiul initial (faza catarala) este imposibil de distins de infectiile comune ale cailor respiratorii superioare si se caracterizeaza prin congestie nazala, rinoree, stranut, lacrimare, sufuziuni conjunctivale si variabil febra. Tusea este la inceput uscata, apoi devine frecventa, spasmodica, cu accentuari nocturne. Aceasta etapa trece de obicei nediagnosticata.

Stadiul convulsiv este dominat de accesele de tuse specifice bolii, care pot varia intre 10 si 30 in decursul unei zile si au o durata de maxim 2-4 minute. Tusea este urmata de cele mai multe ori de varsatura.

La copiii mai mici de 6 luni boala este mai grava, nu prezinta accesele specifice de tuse, dar pot prezenta episoade de apnee prelungita, cianoza si convulsii.

Stadiul de convalescenta se caracterizeaza prin rarirea acceselor de tuse cu scaderea lor in intensitate,  insa uneori o tuse moderata poate persista si cateva luni.

Cele mai frecvente complicatii ale bolii apar la nivelul aparatului respirator si includ: pneumonii, bronsiectazii, atelectazii, pleurezii, dar pot aparea si manifestari neurologice (convulsii, encefalita, surditate sau cecitate), complicatii mecanice (hernie inghinala, pneumotorax, prolaps rectal, emfizem mediastinal) sau hemoragice (melena, petesii, hematoame epidurale, hemoragii subconjunctivale).

Imunitatea aparuta dupa boala este durabila, rar putand surveni reimbolnavirea, insa imunitatea dupa vaccinare este temporara si dupa 5-10 ani apare riscul de imbolnavire. Adultii tineri si adolescentii prezinta forme usoare, atipice de boala, cu manifestari nespecifice de infectie de tract respirator.

Diagnosticul pozitiv al infectiei cu Bordetella pertussis se stabileste pe baza datelor epidemiologice, clinice si examenelor de laborator1;2.

Recomandari pentru determinarea anticorpilor anti-Bordetella pertussis  stabilirea diagnosticului precoce de infectie cu  Bordetella pertussis, agentul cauzator al tusei convulsive 4;5.

Pregatire pacient – preferabil à jeun (pe nemancate)3.    

Specimen recoltat – sange venos3.

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator3.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare3.

Volum proba – minim 2 mL ser3.

Cauze de respingere a probei  –  specimen intens hemolizat, hemolitic sau contaminat bacterian2.

Stabilitate proba – 2 saptamani la 2-8°C; timp indelungat la -20°C; evitati decongelarea/recongelarea repetata3.

Metoda – imunoenzimatica; se determina anticorpii specifici de tip IgA si IgG3.

Valori de referinta 

Rezultatele se exprima cantitativ:

Bordetella pertussis IgG:  <40 UI/mL;

Bordetella pertussis IgA: <25 UI/mL.3.

Interpretarea rezultatelor

Prezenta anticorpilor specifici anti-Bordetella pertussis de tip IgA intr-o singura proba poate indica o boala acuta si este considerata sugestiva pentru o infectie recenta daca se insoteste de semne si simptome clinice caracteristice.

Initial, la sugarii cu infectie cu Bordetella pertussis anticorpii de tip IgA nu pot fi detectati, dar nivelul lor incepe sa creasca la 6-7 saptamani dupa infectare4.

Concentratii detectabile de anticorpi de tip IgG anti- Bordetella pertussis pot fi observate in serul persoanelor vaccinate de toate varstele, la nou-nascuti ca rezultat al transferului placentar de anticorpi si in perioada de convalescenta.

Detectarea anticorpilor IgG poate fi utilizata in diagnosticul infectiei active doar atunci cand se observa o crestere a nivelului de anticorpi la doua testarii succesive (de 4 ori). Deoarece de multe ori o crestere semnificativa nu poate fi intotdeauna demonstrata (nivelul maxim de IgG  fiind atins inainte de recoltarea primului esantion), masurarea concentratiei de anticorpi de tip IgA reprezinta un element important in stabilirea diagnosticului de boala activa5.

Bibliografie

  1. Hazel Guinto-Ocampo, Bryon K McNeil. Pertussis. www.emedicine.medscape.com, 2010, Ref Type: Internet Communication.
  2. Ileana Rebedea, Florin Alexandru Caruntu. Tusea convulsiva. In Boli infectioase, Editura Medicala, 2000, 182-185.
  3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
  4. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Bordetella pertussis Antibodies, IgA, IgG, IgM, www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
  5. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog: Bordetella pertussis Antibodies, IgA, IgG & IgM. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.