Febra este o crestere a temperaturii corporale, ca urmare a unei modificari in centrul termoreglarii, localizat in hipotalamusul anterior.
O temperatura normala este mentinuta prin capacitatea centrului termoreglarii de a echilibra productia de caldura a tesuturilor ( muschi , ficat ) , cu pierderea de caldura.
In cazul febrei , echilibrul este deplasat in sensul cresterii temperaturii centrale.
Hipertermia este cresterea temperaturii corporale peste pragul hipotalamic, datorata disiparii insuficiente de caldura ( in asociere cu exercitiul fizic, cu medicamentele ce inhiba transpiratia, cu un mediu foarte cald).
Frisonul este senzatia de frig aparuta in timpul starilor febrile.
Temperatura normala se considera a fi 37 C. O temperatura masurata dimineata , mai mare de 37,2 C sau o temperatura masurata dupa-amiaza , mai mare de 37,7 C vor defini febra.
Femeile la menstruatie au temperatura matinala in general mai scazuta in cele doua saptamani care preced ovulatia, crescand cu aprozimativ 0,6 C la ovulatie si ramanand la acest nivel pana cand apare menstra.
Factori fiziologici precum statusul postprandial, sarcina, modificari endocrine si varsta pot influenta temperaturile bazale.
Simptome asociate febrei : durerea dorsolombara, mialgii generalizate , artralgii , anorexia , somnolenta , delir , convulsii .
Cauzele febrei :
– infectii : abcese ( subfrenic, perinefretic, pelvic ), tuberculoza, granulomatoze ( actinomicoza, toxoplasmoza ), parazitoze ( malaria, amoebiaza ), bacterii ( brucella, salmonella ), endocardita infectioasa, virusuri
– neoplazii : limfoame, tumori solide ale tractului gastro-intestinal, carcinom renal ( deseori pacientului nu-i este cald in timpul accesului febril ).
– colagenoze : artrita reumatoida, lupus eritematos sistemic, poliarterita nodoasa, arterita cu celule gigante, reumatism articular acut, boala Still
– alte cauze : reactii medicamentoase, sarcoidoza, embolie pulmonara, afectiuni intestinale inflamatorii, patologie intracraniana.