Neopterinul

Analize medicale

Laborator Synevo

Informatii generale

Neopterinul, D-eritro-6-trihidroxipropil-pterin, este un compus cu greutate moleculara mica produs de monocite/macrofage, ce serveste ca marker al activarii sistemului imun celular. Este sintetizat din guanil trifosfat (GTP) sub actiunea enzimei GTP – ciclohidroxilaza. Interferonul γ, sintetizat de limfocitele T in cursul raspunsului imun celular stimuleaza GTP – ciclohidroxilaza determinand cresterea productiei de neopterin. Prin urmare, masurarea concentratiilor de neopterin in fluidele corpului furnizeaza informatii despre activarea celulelor T helper. Este eliminat in principal prin urina, astfel incat determinarea nivelelor urinare poate fi utila in evaluarea raspunsului imun celular, chiar si in absenta simptomelor clinice tipice, deoarece studiile au aratat o corelare intre evolutia bolii si concentratiile urinare.

Cresterea productiei de neopterin se intalneste in infectiile virale, inclusiv virusul imunodeficientei umane (HIV), infectiile determinate de bacterii si paraziti intracelulari, boli autoimune (artrita reumatoida si lupus eritematos sistemic), boli maligne si in episoadele de rejet de grefa. Concentratiile plasmatice de neopterin pot fi utilizate ca indicatori de prognostic pentru anumite tipuri de tumori maligne si la persoanele infectate cu HIV, nivelele ridicate fiind asociate cu o perioada de supravietuire mai redusa.

O alta aplicatie a determinarii neopterinului este evaluarea pacientilor cu transplant de organ in scopul recunoasterii precoce a complicatiilor imunologice. Masurarea valorilor serice de neopterin este, de asemenea, utila pentru monitorizarea tratamentului pacientiilor cu afectiuni autoimune si cei infectati cu HIV.

Screeningul donatorilor de sange permite detectarea infectiilor acute si imbunatateste siguranta transfuziilor de sange.

Sinteza crescuta de neopterin este asociata cu cresterea productiei de specii reactive de oxigen si cu concentratii plasmatice scazute de antioxidanti, ca alfa-tocoferolul. Prin urmare, masurarea valorilor serice de neopterin reprezinta o evaluare a gradului de activare a sistemului imun celular, dar si o estimare a stresului oxidativ2;3;4.

Recomandari pentru determinarea neopterinului

-infectii virale (HIV), bacteriene (TBC), parazitare (malarie);

-boli autoimune si inflamatorii (artrita reumatoida, LES, boala Crohn, colita ulcerativa);

-tumori maligne (ginecologice, hematologice, pulmonare, prostatice, gastrointestinale);

-complicatii imunologice (rejetul de grefa);

-monitorizarea terapiei imunomodulatoare cu citokine sau a tratmentului antiviral sau antibacterian in infectiile cu HIV sau cu Mycobacterium tuberculosis2,3.

Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate)1.

Specimen recoltat – sange venos1.

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator1.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare1.

Cantitate recoltata – 1 mL1.

Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat/lipemic/contaminat bacterian1.

Stabilitate proba – serul separat este stabil 1 luna la -20°C1.

Metoda – imunoenzimatica (EIA)1.

Valori de referinta – < 2.5 μg/L1.

Interpretarea rezultatelor4.

In infectiile virale nivelul seric de neopterin incepe sa creasca inainte de aparitia primelor simptome si a anticorpilor serici. Concentratia plasmatica se coreleaza cu evolutia bolii, scazand dupa seroconversie si revenind in intervalul de referinta in perioada de convalescenta. 96% din pacientii cu hepatite virale prezinta valori plasmatice ridicate.

La pacientii cu infectie HIV concentratia serica de neopterin creste in faza acuta, dar spre deosebire de restul infectiilor virale, aceasta nu revine in limitele intervalului de referinta nici dupa seroconversie. La 80% dintre bolnavii infectati cu HIV, faza asimptomatica este caracterizata de valori plasmatice crescute. Pe masura ce boala avanseaza concentratia creste, inregistrand valori serice si urinare maxime in stadiul de SIDA. Masurarea concentratiilor de neopterin are o valoare deosebita pentru monitorizarea evolutiei si tratamentului pacientilor infectati cu HIV.

Nivelele plasmatice de neopterin inregistreaza cresteri in infectiile cu microorganisme intracelulare, cum ar fi tuberculoza, lepra, malaria si schistosomiaza. Neopterinul poate fi folosit ca marker al monitorizarii tratamentului, deoarece concentratia acestuia rapunde rapid la modificarile aparute in evolutia bolii.

Determinarea valorilor serice de neopterin este utila in diagnosticul diferential al infectiilor virale si bacteriene, deoarece nivelul plasmatic al neopterinului inregistreaza valori normale sau usor crescute in afectiunile bacteriene, in timp ce in cele virale concentratiile sunt marcat ridicate.

La pacientii cu traume multiple sau postoperator, neopterinul este un indicator important pentru monitorizarea complicatiilor septice. S-a constatat ca, bolnavii cu sepsis care au decedat aveau nivele serice mult mai ridicate decat pacientii supravietuitori.

Persoanele cu boli autoimune sau inflamatorii (artrita reumatoida, LES, boala Crohn, colita ulcerativa) prezinta valori crescute de neopterin in ser, ce se coreleaza cu gradul de activitate al bolii si mai putin cu stadiul.

Deoarece, neopterinul este sintetizat de celulele sistemului imun, acesta nu este un marker tumoral propriu-zis. Activarea limfocitelor T, probabil cauzata de prezenta celulelor tumorale, determina eliberarea de citokine, activarea macrofagelor si sinteza de neopterin. Semnificatia clinica a determinarii neopterinului depinde de localizarea tumorii maligne, astfel aproape toate bolile maligne hematologice inregistreaza valori crescute, in timp ce tumorile solide, cum ar fi cancerul mamar, prezinta rareori nivele ridicate de neopterin. In general, concentratia serica de neopterin se coreleaza direct proportional cu gradul de extensie si masa tumorala, fiind folosit, din acest motiv, in monitorizarea evolutiei si prognosticului bolii maligne.

Neopterinul poate fi folosit in evaluarea complicatiilor (rejetul de transplant si infectii virale), ce pot aparea dupa transplant, prin determinari zilnice. Cresterea valorilor serice de neopterin (inainte de aparitia manifestarilor clinice) incepand din ziua 2 si pana in ziua a 7 a este sugestiva pentru complicatiile post-transplant, dar investigatii suplimentare sunt necesare pentru a stabili un diagnostic corect. Aplazia, ce poate aparea in transplantul de maduva hematogena, se asociaza cu nivele plasmatice scazute de neopterin. Concentratia serica poate creste considerabil in infectiile virale sau in reactia de respingere a grefei.

Neopterinul poate fi de asemenea util in screening-ul donatorilor de sange. Avantajul folosirii unui astfel de test nespecific este faptul ca, acesta poate exclude persoane cu afectiuni diverse (infectii virale, bacteriene, boli autoimune, diferite tipuri de afectiuni maligne)3.

Bibliografie

1. Laborator Synevo. Referinte specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

2. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Neopterin, Serum Profile. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.

3. Lothar Thomas. Neopterin. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 707-710.

4. Murr C, Widner B, Wirleitner B, Fuchs D. Neopterin as a marker for immune system activation. In Curr Drug Metab. 2002 Apr;3(2):175-87