Anticorpi anti-gliadin IgG

Analize medicale

Laborator Synevo

Informatii generale si recomandari

Boala celiaca se caracterizeaza printr-o intoleranta cronica la fractiunile solubile in alcool ale glutenului: gliadinul din grau si prolaminele din orz, secara si ovaz. Dintre acestea, gliadinul reprezinta cel mai toxic component al glutenului. Modificarile histopatologice de la nivelul intestinului subtire sunt reprezentate de: infiltrat limfocitar, hiperplazia criptelor si atrofia vilozitatilor intestinale.

Tabloul clinic al bolii este extrem de heterogen, de la forma clasica cu tulburari gastrointestinale severe si sindrom de malabsorbtie pana la forme silentioase/asimptomatice si latente, cele din urma avand potential de a dezvolta manifestari clinice.

Dermatita herpetiforma constituie o manifestare extraintestinala particulara a intolerantei la gluten.

Printre categoriile de pacienti cu risc crescut de a dezvolta boala celiaca se numara rudele de gradul I ale celor cunoscuti cu aceasta afectiune, pacientii cu diabet zaharat insulino-dependent, sindrom Sjögren, sindrom Down, deficit selectiv de IgA. Boala celiaca a fost de asemenea descrisa si la unele persoane cu manifestari neurologice de cauza incerta: ataxie cerebeloasa, neuropatie, epilepsie, migrena.

Afectiunea netratata se asociaza cu o rata de morbiditate si mortalitate crescute, datorita posibilitatii dezvoltarii unor tumori maligne gastrointestinale. Atat modificarile histopatologice cat si simptomele se remit dupa introducerea unei diete fara gluten.

Determinarea in serul pacientilor a anticorpilor anti-gliadin impreuna cu anticorpii anti-transglutaminaza tisulara si anti-endomisium constituie un instrument non-invaziv atat pentru screening-ul bolii celiace cat si pentru monitorizarea compliantei la dieta. Desi studiile au demonstrat superioritatea testarii anticorpilor IgA anti-transglutaminaza tisulara (testul Celikey) si anti-endomisium IgA, anticorpii anti-gliadin IgG constituie o investigatie complementara, utila in mai ales la pacientii cu deficit selectiv de IgA care asociaza boala celiaca, la care primele teste indica de obicei rezultate negative. Testul este recomandat in special la copiii sub 2 ani.

Disparitia anticorpilor anti-gliadin IgG se inregistreaza dupa 6-12 luni de la introducerea dietei fara gluten si indica o complianta buna la regim. Pe de alta parte, persistenta unor nivele crescute constituie dovada unei compliante reduse1;2;3;4.

Pregatire pacient  à jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese)2. 

Specimen recoltat – sange venos2. 

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator2.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare2.

Volum proba – minim 0.5 mL ser2.

Cauze de respingere a probei – ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian2.

Stabilitate probă  serul separat este stabil 7 zile la 2-8°C şi  timp îndelungat  la -20°C sau la -70°C. Nu decongelaţi/recongelaţi2.

Metoda – imunoenzimatica cu detectie prin fluorescenta (FEIA)2.

Valori de referinta

Pentru interpretarea rezultatelor la copii si adulti se folosesc urmatoarele valori cut-off:

 

Cut-off

< 3 ani

≥ 3 ani

30 mg/L

18 mg/L

Sensibilitate clinica

95%

87%

Specificitate clinica

96%

83%

Eficienta clinica

96%

85%

Obtinerea unei valori deasupra cut-off-ului ridica suspiciunea unei boli celiace. O valoare sub cut-off exclude cu o probabilitate mare boala celiaca2.

Limite si interferente

Sunt posibile rezultate fals-pozitive (titruri crescute de anticorpi fara leziuni histopatologice) in special la pacientii cu boala Crohn, malabsorbtie indusa de infectii enterale, intoleranta la proteine alimentare (lapte de vaca). Din acest motiv, un rezultat pozitiv trebuie interpretat in context clinic si impreuna cu alte rezultate serologice (test Celikey si anticorpi anti-endomisium); diagnosticul de certitudine se stabileste numai pe baza biopsiei de mucoasa intestinala1

Bibliografie

  1. Frances Fischbach. Immunodiagnostics Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostics Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 7 ed. 2004, 597-598.
  2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog
  3. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Celiac Disease Comprehensive Profile. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
  4. Xavier Bossuyt. Celiac Disease – General and Laboratory Aspects. In eJIFC, 2006, 17(3), paper 7.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *