ASPOR
Se disting 3 forme de gravitate:
1. Osteopenia, scor T (BMD): -1/-2,5 DS
2. Ostoporoza, scor T: depaseste – 2,5
3. Osteoporoza manifestă sau complicată (fractura de fragilitate asociata)
1 din 2 femei si 1 din 5 barbati vor prezenta în cursul vietii cel putin o fractura legata de osteoporoza.
În lipsa unei depistari precoce, boala evolueaza timp îndelungat silentios, fara semne clinice, debutând prin aparitia complicatiilor: fracturi (cele mai frecvente: încheietura mâinii, vertebre/tasari, sold) asociate cu dureri cronice, deformitati si impotenta functionala (anchilozari). Aceasta duce la reducerea semnificativa a calitatii vietii pacientilor.
Osteoporoza a fost mult timp considerata ca o stare normala a vârstnicilor neacordându-i-se atentie. Dezvoltarea cunostintelor medicale arata ca osteoporoza nu este specifica numai generatiei a treia, ea apare si la vârste mai tinere.
Osteoporoza poate fi tratata si mai ales prevenita cu succes. Cu cât boala este depistata intr-o faza incipienta, cu atât eficienta interventiei va fi mai mare. E bine ca boala sa fie tratata înaintea primelor fracturi osteoprotice, deoarece o prima fractura va initia aparitia altora.
In primele doua decade ale vietii predomina osteogeneza (formarea osoasa), rezultând: cresterea. Urmeaza o perioada de consolidare, aprox. 10 ani în timpul careia individul îsi atinge maximul masei sale osoase (peak bone mass). Incepând cu vârsta de 30 de ani, datorita predominarii resorbtiei osoase , aceasta se va reduce treptat, rezultând o pierdere de aproximativ 3 % pe deceniu. Resorbtia mai intensa duce la osteoporoză.
In menopauza pierderea osoasa se intensifica, atingând 2% anual.
Factori de risc
Genetici:
- constitutie fragila
- sex feminin
- antecedente familiale (fracturi de sold ale mamei)
Hormonali:
- menopauza precoce
- hipogonadism la ambele sexe
Medicatii:
- corticoterapie prelungita
Boli:
- tirotoxicoza, hiperparatiroidismul primar, etc
Diverse:
- vârsta avansata
- fracturi de fragilitate anterioare
Factori de risc influenţabili
- fumat
- exces de cafea si alcool
- sedentarism
- aport redus de calciu
- lipsa de vit D
- masa corporala redusa (cure de slabire
Depistare
Depistarea precoce a bolii este o conditie importanta a succesului terapeutic. Exista doua strategii de depistare: 1. strategia factorilor de risc: identificarea persoanelor cu risc inalt de boala (vezi factorii de risc) si ulterior diagnosticarea bolii in principal prin DEXA; 2. strategia descoperirii de caz: prin analiza simptomatologiei fracturilor de fragilitate cu diverse sedii si in prezenta unor factori de risc se pune diagnosticul de OP care ulterior se poate certifica prin DEXA. ASPOR, ca asociatie de reprezentare a bolnavilor cu OP, considera strategia factorilor de risc oportuna de a duce la o depistare precoce.
In conditiile particulare ale tarii noastre, ASPOR ia in considerare anumite postulate necesare depistarii precoce:
- a) informarea populatiei si personalului medical asupra importantei factorilor de risc (vezi la factorii de risc);
- b) importanta anamnezei si examenului clinic, effectuate periodic la medicii de familie;
- c) informatii precise asupra riscului crescut in anumite grupe de populatie (varstnici, corticodependenti , s.a.m.d.) si supravegherea activa a acestora;
- d) informatii asupra fracturilor de fragilitate;
- e) subliniem eroarea supralicitarii (in practica medicala din Romania) ultrasonometriei in absenta unui examen clinic riguros;
Standardul de aur in diagnosticul OP ramane dubla absorbtiometrie cu raxe X – DEXA, dar trebuie facuta o distinctie clara intre diagnostic si decizia terapeutica. Decizia terapeutica trebuie luata numai dupa analizarea tuturor datelor anamnestice si clinice si in relatie directa cu riscul de fractura.