Ministerul Sănătății
Annals of Oncology 20 (Supplement 4): iv113–iv114, 2009
- Zucca1 & M. Dreyling2
On behalf of the ESMO Guidelines Working Group*
1Lymphoma Unit, Oncology Institute of Southern Switzerland, Bellinzona, Switzerland; 2Department of Medicine III, University Hospital Grosshadern, LMU Munich,
Germany
Incidenta
Limfoamele MALT reprezinta aproximativ 7% din toate limfoamele non – Hodgkin si pot apare cu orice localizare extranodala.; cu toate acestea, cel putin o treime din limfoamele MALT se prezinta ca si limfoame gastrice primare.
Diagnostic
Cele mai uzuale simptome ale limfomului gastric tip MALT sunt reprezentate de acuze nespecifice ale tractului gastrointestinal superior care determina frecvent efectuarea unei endoscopii ce ilustreaza gastrita nespecifica sau ulcer peptic cu leziuni de masa neobisnuite.
Diagnosticul se bazeaza pe examenul histopatologic al biopsiei gastrice [III, A]. Prezenta infectiei active cu Helicobacter pylori trebuie sa fie determinata prin biochimie sau, alternativ, prin determinarea ureei la nivel respirator. In completarea examenului histopatologic de rutina si a imunohistochimiei, analiza FISH sau PCR pentru decelarea t(11;18) poate fi utila pentru identificarea pacientilor la care raspunsul la antibioterapie este putin probabil [III, B].
Stadializare si evaluarea riscului
Procedurile utilizate in stadializarea initiala includ endoscopia gastroduodenala cu biopsii multiple efectuate din fiecare regiune a stomacului, duoden, jonctiunea gastro esofagiana si de la oricare nivel care pare anormal. Examinarea endoscopică, cu ultrasunete este recomandată pentru a evalua nodulii limfatici regionali si infiltratia peretelui gastric [III, A]. Examinarea trebuie sa includa hemoleucograma completă, examinarea biochimică de bază care include determinarea lactat- dehidrogenazei si beta 2-microglobulinei, computer tomografie (CT) la nivel toracic, abdominal si pelvin, precum si examinarea aspiratului de măduvă osoasă şi biopsia osteo-medulara[IV, C]. Valoarea tomografiei cu emisie positronică (PET) este controversată si are utilitate clinică minoră [IV, D].
Planul de tratament
Eradicarea medicamentoasa a H. pylori trebuie considerată singurul tratament initial al limfomului MALT localizat (i.e.localizat la nivelul stomacului) cu H. Pylori pozitiv [II, A]. Oricare dintre antibioticele anti helicobacter foarte eficiente si cunoscute pot fi utilizate. In cazul insuccesului in eradicarea H. Pylori, o terapie secundară poate fi iniţiată cu asocieri triple sau cvadruple ale inhibitorilor de pompă de protoni plus antibiotice.
Eradicarea Helicobacter pylori poate induce regresia limfomului si controlul pe termen lung al bolii la majoritatea pacientilor. Durata de timp necesara pentru a obtine remisiunea poate varia de la cateva luni la cel putin 12 luni inaintea inceperii unui alt tratament la pacientii care ating remisie clinica si endoscopica o data cu eradicarea H. Pylori, desi se mentine imaginea histologica de limfom persistent [III, B]. Examinarile follow-up ului post antibiotic molecular au aratat presistenta celulelor B monoclonale dupa regresia histologica a limfomului. In aceste cazuri, este recomadata expectativa cu atentie sporita.
In cazurile H. pylori negative sau la pacientii la care nu se obtin rezultate in urma terapiei cu antibiotice, iradierea si terapiile sistemice trebuie demarate in functie de stadiul bolii; in diferite studii, nu s-a demonstrat obtinerea de rezultate superioare prin interventii chirurgicale in comparatie cu abordarile mai conservatoare. Diferite institutii au raportat controlul excelent al bolii utilizand numai terapia prin iradiere, demonstrand utilizarea dozelor modeste in cursul radioterapiei (30–40 Gy administrat prin iradiere in timp de 4 saptamani la nivelul nodulilor stomacului si perigastric) pentru pacientii aflati in stadiile I-II al limfomului MALT al stomacului fara prezenta infectiei cu H. Pylori sau limfomul persistent dupa eradicarea cu antibiotice [III, B].
Pacientii cu afectare sistemica trebuie luati in considerare pentru chimioterapie sistemica [III] si/sau imunoterapie cu anticorpi monoclonali anti CD-20 numai daca apar concomitent simptome[III]. Numai o parte dintre componente si loturi au fost testate specific in limfoamele MALT. Agentii alchilanti cu administrare orala (fie ciclofosfamida sau clorambucilul sau analogi ai nucleozidelor purinice (fludarabina, cladribina) pot determina o rata mare de control a bolii. Activitatea anticorpilor monoclonali anti-CD20 rituximab a fst demonstrata in studiile de faza II. Limfomul cu inflitratie difuza a celulelor mari trebuie tratat in concordanta cu recomandarile pentru limfomul cu celule difuze mari.
Evaluarea raspunsului terapeutic si follow-up
Evaluarea histologica a biopsiilor repetate ramane o procedura esentiala de follow-up. Din pacate, interpretarea infiltratului limfoid rezidual la nivelul biposiilor gastrice efectuate post tratament poate fi foarte dificila si nu exista criterii comune pentru definirea remisiei histologice. Se recomanda efectuarea follow-up endoscopic cu multiple biopsii la 2-3 luni dupa tratamentul pentru eradicarea H. pylori si, consecutiv, cel putin de doua ori pe an pentru o perioada de 2 ani consecutiv in scopul monitorizarii regresiei histologice a limfomului.
Limfoamele gastrice MALT au o tendinta limitata la raspandire la distanta si la transformare histologica. Recaderile locale histologic tranzitorii sunt posibile, dar au tendinta de autolimitare in special in absenta reinfectiei cu H. Pylori. In caz de boala reziduala persistenta dar stabila sau a recaderilor histologice (fara diseminare la distanta si/sau tumora mare endoscopica) se pare ca este sigura aplicarea unei politici de urmarire si asteptare [IV, C], dar se recomanda follow-up atent endoscopic si sistemic (hemoleucograma si examinarile radiologice sau cu ultrasunete) o data pe an.
Nota
Nivelurile [I–V] si gradele de recomandare [A–D] sunt utilizate de Societatea Americana de Oncologie Clinica si sunt formulate in paranteze patrate. Afirmatiile fara stadializare sunt considerate practici clinice standard justificate de catre experti si de facultatea ESMO.
LITERATURA
- Ferrucci PF, Zucca E. Primary gastric lymphoma pathogenesis and treatment: what has changed over the past 10 years? Br J Haematol 2007; 136: 521–538.
- Ferreri AJ, Zucca E. Marginal-zone lymphoma. Crit Rev Oncol Hematol 2007; 63:245–256.
- Bertoni F, Zucca E. State-of-the-art therapeutics: marginal-zone lymphoma. J Clin Oncol 2005; 23: 6415–6420.
- Levy M, Copie-Bergman C, Traulle C et al. Conservative treatment of primary gastric low-grade B-cell lymphoma of mucosa-associated lymphoid tissue:predictive factors of response and outcome. Am J Gastroenterol 2002; 97:
292–297.
- Koch P, Probst A, Berdel WE et al. Treatment results in localized primary gastric lymphoma: data of patients registered within the German multicenter study (GIT NHL 02/96). J Clin Oncol 2005; 23: 7050–7059.
- Martinelli G, Laszlo D, Ferreri AJ et al. Clinical activity of rituximab in gastric marginal zone non-Hodgkin’s lymphoma resistant to or not eligible for anti-
Helicobacter pylori Therapy. J Clin Oncol 2005; 23: 1979–1983. 7. Fischbach W, Goebeler ME, Ruskone-Fourmestraux A et al. Most patients with minimal histological residuals of gastric MALT lymphoma after successful eradication of elicobacter pylori can be managed safely by a watch and wait strategy: experience from a large international series. Gut 2007; 56: 1685–1687