Electroforeza lipoproteinelor

Laborator Synevo

 

Informatii generale

Lipoproteinele contin lipide hidrofobe legate de proteine, alcatuind impreuna un complex hidrosolubil. Sunt impartite in patru clase principale in functie de marime (dupa greutatea moleculara), densitate (separare prin ultracentrifugare si flotatie) si incarcatura electrica (separare prin electroforeza).

Clasele de lipoproteine sunt urmatoarele:

• Chilomicronii: diametru 5000Å, densitate intre 0,940-0,980; se depun in zona γ a lipoproteinelor; constituiti in proportie de 90% dintrigliceride; cresc mult postprandial, fiind generati ca urmare a ingestiei si absobtiei intestinale a lipidelor alimentare; dau opalescenta serului; reprezinta 0-2% din cantitatea de lipoproteine.
• β-Lipoproteine sau LDL (Low Density Lipoproteins): densitate intre 1,019-1,063;migreaza in zona β-globulinelor; transporta lipoproteinele de densitate joasa spre tesuturi periferice si in particular spre peretele arterial; sunt bogate in colesterol (45%), iar cresterea acestora este asociata cu riscul cardiac – “colesterol nociv”; reprezinta  aproximativ 33-70% din totalul lipoproteinelor.
• Preβ-Lipoproteinele sau VLDL (Very Low Density Lipoproteins): densitateintre 0,95-1,006; sunt mai mobile decat lipoproteinele β, migreaza la nivelul α2-globulinelor, transporta trigliceride, fosfolipide, colesterol (15%); sintetizate in ficat fiind denumite si chilomicroni endogeni; reprezinta aproximativ 7-24% din lipoproteine.
• α-Lipoproteine sau HDL (High Density Lipoproteins): densitate intre 1,063-1,210; transporta proteine, fosfolipide, colesterol (18%, in special esterificat); asigura intoarcerea la ficat (pentru a fi metabolizat) a colesterolului din tesuturi, si mai ales din peretele vascular -”colesterol protector”; indicator pentru estimarea riscului cardiovascular; reprezinta aproximativ 10-30% din totalul lipoproteinelor.

Pe langa aceste 4 tipuri principale  mai sunt descrise urmatoarele lipoproteine:

• Preα-Lipoproteine: densitate > 1,210; migreaza la nivelul albuminei; contin acizi grasi liberi, iar cantitatea lor aproximativa este de 8-13%.
• O fractiune suplimentara intre α si pre β (intre VLDL si HDL) reprezentata de lipoproteina A-Lp(a) a carei mobilitate variaza in functie de fenotip; formata din fosfolipide, colesterol si apoproteina  B100, asemanatoare cu molecula plasminogenului; introduce LDL in celule in absenta receptorilor; reprezinta un factor de risc independent pentru procesul de ateroscleroza;  cantitate normala: <30 mg/dl.
• Lipoproteine cu densitate intermediara IDL (Intermediar Density Lipoproteins): densitate intre 1,004-1,010; se formeaza in plasma circulanta ca urmare a eliberariienzimatice a trigliceridelor din chilomicroni si VLDL; cresc mult postprandial si apar in serul bolnavilor cu dislipidemie tip III (“Broad Beta Disease” – BBD).

Cazuri particulare :

-Fractiunea preβ crescuta poate masca Lp(a); de aceea, se lasa serul 24-48h la temperatura ambianta dupa care se reincepe analiza.

-Lipoproteina X: inlocuirea chilomicronilor cu o forma patologica de lipoproteina ce migreaza la catod; structura asemanatoare LDL (contine trigliceride si colesterol liber in cantitate crescuta); apare in colestaza si in absenta congenitala a enzimei LCAT (lecitin-colesterol-aciltransferaza)^1;2;3;5.

Recomandari pentru efectuarea electroforezei lipoproteinelor – suspiciune de tezaurismoze lipidice si identificarea dislipidemiilor familiale; arc cornean precoce (pacienti sub 40 ani); pacienti cu xantelasme si xantoame; valoare a trigliceridelor > 300 mg /dl; ser lipemic à jeun; complicatii cardiovasculare (afectiuni coronariene si istoric familial de boala coronariana prematura, arterita a membrelor inferioare, accidente vasculare cerebrale, insuficienta circulatorie in teritoriul vertebro-bazilar, HTA); afectiuni metabolice (diabet zaharat, obezitate, hiperuricemie, hipotiroidism); alte afectiuni: sindrom nefrotic, alcoolism cronic; administrare de contraceptive orale^2;3.

Pregatire pacient – pacientul trebuie sa respecte o dieta constanta timp de 2-3 saptamani; inainte de recoltare va ajuna 12-14 ore^5;6.

Specimen recoltat – sange venos⁶.

Recipient de recolta – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator⁶.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare; se efectueaza electroforeza imediat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C.

NOTA: serul nu se congeleaza⁶.

Stabilitate proba – serul este stabil 72 ore la 2-8°C⁶.

Metoda – electroforetica, urmata de scanarea densitometrica a fractiunilor obtinute⁶.

Valori de referinta:

– chilomicroni: 0-2%;

– betalipoproteine: 38.6-69.4% ;

– pre-betalipoproteine: 4.4-23.1% ;

– alfa-lipoproteine: 22.3-53.3%⁶.

Limita de detectie – 14 mg/dL:  pentru alfa-lipoproteine;

     – 13 mg/dL:  pentru pre-betalipoproteine;

     –  7 mg/dL:   pentru beta-lipoproteine⁶.

Interpretarea rezultatelor

In urma coroborarii datelor clinice cu cele obtinute la electroforeza lipoproteinelor, pacientii pot fi fenotipati dupa sistemul Frederickson de clasificare a dislipidemiilor^2 ;3 :

Tip	Tablou clinic	Aspect ser	Lipide	Electroforeza	Risc arterial	Frecventa %
I Rar Recesiv	Dureri abdominale Somnolenta post prandiala Xantoame eruptive Hepatosplenomegalie Pancreatita	lactescent	Colest. N/↑ TG↑↑↑ (de obicei >2000 mg/dl)	Chilomicroni ↑↑↑ LDL : N VLDL: N HDL: N/↓	0	1
Denumire – Hipertrigliceridemie familiala indusa de grasimi (deficit de lipoprotein lipaza)

 

Tip	Tablou clinic	Aspect ser	Lipide	Ultracentrifu-gare	Electroforeza	Risc arterial	Frecventa %
II a Frecvent Dominant	Xantoame tendinoase Ateroame multiple cu debut precoce	Clar	Colest. ↑↑↑ (300-600mg/dl) TG: N	LDL↑↑↑	βLP-LDL↑↑↑ Chilomicroni 0 VLDL: N HDL: N/↓	+++	30
Denumire – Hipercolesterolemie (hiperbetalipoproteinemie) ereditara

 

Tip	Tablou clinic	Aspect ser	Lipide	Ultracentrifu-gare	Electroforeza	Risc arterial	Frec-venta %
II b Frecvent	Xantoame tendinoase	clar/ usor tulbure	Colest. ↑↑ 300-600mg/dl) TG↑ (<= 400 mg/dl)	LDL↑ VLDL↑	βLP-LDL↑↑ preβLP-VLDL↑ Chilomicroni 0 HDL: N/↓	++	28
Denumire – Hipercolesterolemie cu hipertrigliceridemie (hiperlipidemie mixta/combinata) (prin aport crescut)

 

Tip	Tablou clinic	Aspect ser	Lipide	Ultracentrifu-gare	Electroforeza	Risc arterial	Frec-venta %
III Rar	Xantoame de toate tipurile Diabet la 1/3 din cazuri Ateroame	clar/ tulbure/ lactescent	Colest. ↑↑ 300-600mg/dl) TG↑↑↑ (200-1000 mg/dl)	IDL:↑	βLP-LDL ↑↑ , (aspect “sudat”) pre βLP-VLDL↑↑ Chilomicroni 0 HDL: N/↓	++	1
Denumire – Boala fractiei beta largi ereditara (“Broad Beta Disease”) (hipertrigliceridemie indusa de glucide cu hipercolesterolemie)

 

Tip	Tablou clinic	Aspect ser	Lipide	Ultracentri-fugare	Electroforeza	Risc arterial	Frec-venta %
IV Frecvent	Obezitate Xantoame Diabet la 1/2 din cazuri Hiperuricemie Ateroame	tulbure	Colest. N/↑ TG↑↑↑ (500-1500 mg/dl)	VLDL↑	preβLP-VLDL   ↑↑↑ Chilomicroni 0 LDL: N HDL: N/↓	+	40
Denumire – Hiperprebetalipoproteinemie ereditara (hipertrigliceridemie indusa de glucide fara hipercolesterolemie

 

Tip	Tablou clinic	Aspect ser	Lipide	Ultracentri-fugare	Electroforeza	Risc arterial	Frec-venta %
V Rar	Obezitate Diabet Hiperuricemie	lactescent	Colest. ↑↑ (250 -500mg/dl)TG↑↑↑(500-1500 mg/dl)	Chilomicroni ↑ VLDL↑	Chilomicroni ↑↑↑ preβLP-    LDL: N HDL: N/↓	+	<1
Denumire – Hiperprebetalipoproteinemie ereditara (hipertrigliceridemie indusa de glucide fara hipercolesterolemie

Limite si interferente – in tabelul de mai jos este prezentata influenta unor factori secundari asupra rezultatelor obtinute la electroforeza lipoproteinelor³:

Factori de influenta	Chilomicroni	VLDL	LDL	HDL
Regim hipercaloric	–	↑	(↑)	↓
Alcool	–	↑	N	↑
Carbohidrati	–	↑	N	↓
Nicotina	–	↑	↑	↓
Hipotiroidism	–	↑	↑	↑
Estrogeni (sarcina)	–	↑	↑↓	↑
Factori de influenta	Chilomicroni	VLDL	LDL	HDL
Progesteron	–	↓	↑	↓
Glucocorticoizi (sdr. Cushing)	–	↑	↑	↑↓
SIDA	–	↑	↓	–
Colestaza	–		Lp-X	–
Hepatite cronice	–	↑↓	N	↓
Hepatom	–		↑	↓
Sindrom nefrotic	–	↑	↑	↓
Insuficienta renala	–	↑	N	↓

• Medicamente: traseul electroforetic poate fi distorsionat de: asparaginaza, heparina. Pot exista interferente medicamentoase si la: diuretice, betablocante, antagonisti de calciu, retinoizi, cimetidina, tamoxifen⁴.

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Chemistry studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests, Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 ed. 2009, 459, 461-462.
2. Jacques Wallach. In Interpretarea testelor de diagnostic, Editura Stiintelor Medicale, Bucuresti, 7 ed. 2006, 687–707.
3. Lothar Thomas. 1998. Plasma proteins. In Clinical Laboratory Diagnostics, TH-Books, Frankfurt/Main, Germany 1998, 170–184.
4. Norbert W Tietz. General Clinical Tests. In Clinical Guide to Laboratory Tests, W.B.SAUNDERS, USA, 3 ed. 1995, 402-403.
5. David Jacobs, Lowell Tilzer. In Laboratory Test Handbook. Lexi-Comp Inc. Jaffe, USA, 3 Ed., 1994, 281.
6. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.