Cancerul de endometru

Boli

Cuprins 

    1 Introducere

    2 Scop

    3 Metodologie de elaborare

      3.1 Etapele procesului de elaborare

      3.2 Principii

      3.3 Data reviziei

    4 Structură

    5 Evaluare şi diagnostic

      5.1 Screening

      5.2 Diagnostic şi bilanţ pre-terapeutic şi stadializare

    6 Conduită

      6.1 Tratamentul cancerului de endometru operabil

          6.1.1 Tratamentul cancerului de endometru la pacientele cu risc scăzut

                de recidivă

          6.1.2 Tratamentul cancerului de endometru la pacientele cu risc

                intermediar de recidivă

          6.1.3 Tratamentul cancerului de endometru la pacientele cu risc

                crescut de recidivă

      6.2 Tratamentul cancerului de endometru inoperabil medical/chirurgical

      6.3 Categorii speciale ale tratamentului cancerului de endometru

          6.3.1 Tratamentul cancerului de endometru cu celulă clară şi papilar

                seros

          6.3.2 Tratamentul sarcomului uterin

          6.3.3 Tratamentul cancerului de endometru asociat cu cancerul ovarian

          6.3.4 Tratamentul cancerului de endometru avansat sau recidivat

    7 Urmărire şi monitorizare

    8 Aspecte administrative

    9 Bibliografie

    Anexe

      20.1. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor

      20.2  Clasificarea histopatologică OMS al cancerului uterin (1)

      20.3  Stadializarea FIGO şi TNM a cancerului de endometru (2)

      20.4  Variabile prognostice în cancerul de endometru (3, 4)

      20.5  Medicamente menţionate în ghid 

    Precizări 

    Ghidurile clinice pentru Obstetrică şi Ginecologie sunt elaborate cu scopul de a asista personalul medical pentru a lua decizii în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale. Ele prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate, pentru a fi luate în considerare de către medicii obstetricieni/ginecologi şi de alte specialităţi, precum şi de celelalte cadre medicale implicate în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale.

    Deşi ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenţionează să înlocuiască raţionamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicală este un proces integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanţele individuale şi opţiunea pacientei, precum şi resursele, caracterele specifice şi limitările instituţiilor de practică medicală. Se aşteaptă ca fiecare practician care aplică recomandările în scopul diagnosticării, definirii unui plan terapeutic sau de urmărire, sau al efectuării unei proceduri clinice particulare să utilizeze propriul raţionament medical independent în contextul circumstanţial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al pacientei în funcţie de particularităţile acesteia, opţiunile diagnostice şi curative disponibile.

    Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informaţia conţinută în ghid să fie corectă, redată cu acurateţe şi susţinută de dovezi. Dată fiind posibilitatea erorii umane şi/sau progresele cunoştinţelor medicale, ele nu pot şi nu garantează că informaţia conţinută în ghid este în totalitate corectă şi completă. Recomandările din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la abordările terapeutice acceptate în momentul actual. În absenţa dovezilor publicate, ele sunt bazate pe consensul experţilor din cadrul specialităţii. Totuşi, ele nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere şi opiniile tuturor clinicienilor şi nu le reflectă în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator.

    Ghidurile clinice, spre diferenţă de protocoale, nu sunt gândite ca directive pentru un singur curs al diagnosticului, managementului, tratamentului sau urmăririi unui caz, sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a pacientei. Variaţii ale practicii medicale pot fi necesare pe baza circumstanţelor individuale şi opţiunii pacientei, precum şi resurselor şi limitărilor specifice instituţiei sau tipului de practică medicală. Acolo unde recomandările acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale şi documente medicale, iar motivele modificărilor trebuie justificate detaliat.

    Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid îşi declină responsabilitatea legală pentru orice inacurateţe, informaţie percepută eronat, pentru eficacitatea clinică sau succesul oricărui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate din utilizarea sau aplicarea lor. De asemenea, ele nu îşi asumă responsabilitatea nici pentru informaţiile referitoare la produsele farmaceutice menţionate în acest ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie să verifice literatura de specialitate specifică prin intermediul surselor independente şi să confirme că informaţia conţinută în recomandări, în special dozele medicamentelor, este corectă.

    Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mărcii sau al producătorului, nu constituie sau implică o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului faţă de altele similare care nu sunt menţionate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în scopul promovării unui produs.

    Opiniile susţinute în această publicaţie sunt ale autorilor şi nu reprezintă în mod necesar opiniile Fondului ONU pentru Populaţie sau ale Agenţiei Elveţiene pentru Cooperare şi Dezvoltare.

    Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire şi actualizare continuă. Cea mai recentă versiune a acestui ghid poate fi accesată prin Internet la adresa www.ghiduriclinice.ro.

    Ghidurile clinice pentru obstetrică şi ginecologie au fost realizate cu sprijinul tehnic şi financiar al UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie şi al Agenţiei Elveţiene pentru Cooperare şi Dezvoltare, în cadrul proiectului RoNeoNat. 

    Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor 

    Comisia Consultativă de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii Publice

        Profesor Dr. Gh. Peltecu, preşedinte

        Profesor Dr. R. Vlădăreanu, secretar

    Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România

        Profesor Dr. V. Tica, preşedinte

    Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România

        Profesor Dr. G. Bănceanu, preşedinte

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

        Dr. Roxana Radu, reprezentant 

    Preşedinte – Profesor Dr. Florin Stamatian

    Co-preşedinte – Profesor Dr. Gheorghe Peltecu

    Secretar – Profesor Dr. Radu Vlădăreanu 

    Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului 

    Coordonator

        Profesor Dr. Gheorghe Peltecu 

    Scriitor

        Dr. Florin Paul Popescu – Ilioniu 

    Membri

        Profesor Dr. Gabriel Bănceanu

        Profesor Dr. Radu Vlădăreanu 

    Integrator

        Dr. Alex Epure 

    Evaluatori externi 

    Profesor Dr. Nicolae Ghilezan

    Profesor Dr. Viorica Nagy

    Conferenţiar Dr. Alin Rancea 

    Abrevieri 

    AGREE   Appraisal of Guidelines for Research & Evaluation (Revizia

            Ghidurilor˙pentru Cercetare & Evaluare)

    APTT    Timpul de tromboplastină parţial activată

    BRCA    Breast Cancer gene

    CA 125  Cancer Antigen 125

    FIGO    Federaţia Internaţională de Ginecologie şi Obstetrică (Federation

            Internationale de Gynecologie et Obstetrique/The International

            Federation of Gynecology and Obstetrics

    GTE     Grupul Tehnic de Elaborare

    HLG     Hemoleucograma

    HNPCC   Cancer colorectal ereditar nonpolipozic (Hereditary nonpolyposis

            colorectal cancer)

    INR     International Normalised Ratio

    mg      miligrame

    OMS     Organizaţia Mondială a Sănătăţii

    ONU     Organizaţia Naţiunilor Unite

    RMN     Rezonanţă magnetică nucleară

    RT      Radioterapie

    SIDA    Sindromul imunodeficienţei dobândite

    TC      Tomografie computerizată

    TNM     Stadializare Tumoră, Nodul, Metastază

    TQ      Timpul Quick

    TS      Timpul de sângerare

    UNFPA   United Nations Population Fund (Fondul ONU pentru Populaţie) 

    1 INTRODUCERE 

    În România, cancerul de endometru ocupă locul 4 în rândul cancerelor ginecologice, reprezentând 7,8% dintre acestea. Cancerul de endometru ocupă locul 4 în rândul cauzelor de mortalitate prin cancer genital (5,7% – 5,9%) (3)

    În SUA cancerul de endometru ocupă locul 1 ca frecvenţă în rândul cancerelor ginecologice, fiind într-o continuă creştere. Are o frecvenţă de 0,3%, care creşte la 0,5% dacă este corectată cu prevalenţa histerectomiei. (1, 2)

    Au fost identificaţi o serie de factori de risc pentru cancerul de endometru: (4 – 6)

    – Obezitatea

    – Diabetul

    – Hipertensiunea arterială

    – Infertilitatea anovulatorie

    – Menopauza tardivă

    – Istoricul familial – sindromul Lynch II 47, mutaţii ale genei BRCA

    – Expunerea prelungită la estrogeni

    – Tratamentul cu tamoxifenum

    Au fost identificaţi şi o serie de factori protectori pentru cancerul de endometru:

    – Folosirea contraceptivelor orale combinate

    – Folosirea terapiei hormonale combinate de substituţie în menopauză

    – Activitatea fizică

    Ghidul clinic pentru obstetrică şi ginecologie pe tema cancerului de endometru este conceput pentru aplicare la nivel naţional.

    Ghidul clinic pentru obstetrică şi ginecologie pe tema cancerului de endometru precizează standardele, principiile şi aspectele fundamentale ale conduitei particularizate unui caz concret clinic, care trebuie respectată de practicieni indiferent de nivelul unităţii sanitare în care activează.

    Ghidurile clinice pentru obstetrică şi ginecologie sunt mai rigide decât protocoalele clinice, ele fiind realizate de grupuri tehnice de elaborare cu respectarea nivelelor de dovezi ştiinţifice, de tărie a afirmaţiilor, şi a gradelor de recomandare.

    Protocoalele permit un grad mai mare de flexibilitate. 

    2 SCOP 

    Scopul acestui ghid este de a standardiza managementul cancerului de endometru, pentru a creşte numărul cazurilor de neoplasm depistate în stadii incipiente, vindecabile, în detrimentul cazurilor avansate, invazive.

    Prezentul ghid clinic pentru cancerul ovarian se adresează personalului de specialitate obstetrică-ginecologie, dar şi personalului medical din alte specialităţi (medicină de familie, oncologie, chirurgie, radiologie) ce se confruntă cu problematica cancerului ovarian.

    Prezentul ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este elaborat pentru satisfacerea următoarelor deziderate:

    – creşterea calităţii unui serviciu medical, a unei proceduri medicale

    – referirea la o problemă cu mare impact pentru starea de sănătate sau pentru un indicator specific

    – reducerea variaţiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare)

    – reducerea unui risc sau eliminarea unei incertitudini terapeutice

    – aplicarea evidenţelor în practica medicală; diseminarea unor noutăţi ştiinţifice

    – integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare)

    – creşterea încrederii personalului medical în rezultatul unui act medical

    – ghidul constituie un instrument de consens între clinicieni

    – ghidul protejează practicianul din punctul de vedere al malpraxisului

    – ghidul asigură continuitatea între serviciile oferite de medici şi de asistente

    – ghidul permite structurarea documentaţiei medicale

    – ghidul permite oferirea unei baze de informaţie pentru analize şi comparaţii

    – armonizarea practicii medicale româneşti cu principiile medicale internaţional acceptate

    Se prevede ca acest ghid să fie adaptat la nivel local sau regional. 

    3 METODOLOGIE DE ELABORARE 

    3.1 Etapele procesului de elaborare

    Ca urmare a solicitării Ministerului Sănătăţii Publice de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie, Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA) a organizat în 8 septembrie 2006 la Casa ONU o întâlnire a instituţiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie.

    A fost prezentat contextul general în care se desfăşoară procesul de redactare a ghidurilor şi implicarea diferitelor instituţii. În cadrul întâlnirii s-a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor. A fost de asemenea prezentată metodologia de lucru pentru redactarea ghidurilor, a fost prezentat un plan de lucru şi au fost agreate responsabilităţile pentru fiecare instituţie implicată. A fost aprobată lista de subiecte ale ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie şi pentru fiecare ghid au fost aprobaţi coordonatorii Grupurilor Tehnice de Elaborare (GTE) pentru fiecare subiect.

    În data de 14 octombrie 2006, în cadrul Congresului Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din România a avut loc o sesiune în cadrul căreia au fost prezentate, discutate în plen şi agreate principiile, metodologia de elaborare şi formatului ghidurilor.

    Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând un scriitor şi o echipă de redactare, precum şi un număr de experţi evaluatori externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost contractat un integrator. Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declaraţii de Interese.

    Scriitorii ghidurilor au fost contractaţi şi instruiţi asupra metodologiei redactării ghidurilor, după care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE şi sub conducerea coordonatorului ghidului.

    Pe parcursul ghidului, prin termenul de medic(ul) se va înţelege medicul de specialitate Obstetrică-Ginecologie, căruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunţată în clar, pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilităţii actului medical.

    După verificarea ei din punctul de vedere al principiilor, structurii şi formatului acceptat pentru ghiduri şi formatarea ei a rezultat versiunea 2 a ghidului, care a fost trimisă pentru evaluarea externă la experţii selectaţi.

    Coordonatorul şi Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare şi încorporat după caz comentariile şi propunerile de modificare făcute de evaluatorii externi şi au redactat versiunea 3 a ghidului.

    Această versiune a fost prezentată şi supusă discuţiei detaliate punct cu punct în cadrul unei Întâlniri de Consens care a avut loc la Sinaia, în perioada 27 – 30 noiembrie 2008. Participanţii la Întâlnirea de Consens sunt prezentaţi în anexa 1. Ghidurile au fost dezbătute punct cu punct şi au fost agreate prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradării recomandărilor şi formulării.

    Evaluarea finală a ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul Agree elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia Consultativă de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii Publice, Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România şi Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România.

    Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul nr. 1524 din 4 decembrie 2009 şi de Colegiul Medicilor prin documentul nr. 171 din 15 ianuarie 2009 şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România în data de 30 noiembrie 2008. 

    3.2 Principii

    Ghidul clinic pe tema „Cancerul de endometru” a fost conceput cu respectarea principiilor de elaborare a Ghidurilor clinice pentru obstetrică şi ginecologie aprobate de Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România.

    Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazată pe dovezi ştiinţifice, iar pentru fiecare afirmaţie a fost furnizată o explicaţie bazată pe nivelul dovezilor şi a fost precizată puterea ştiinţifică (acolo unde există date). Pentru fiecare afirmaţie a fost precizată alăturat tăria afirmaţiei (Standard, Recomandare sau Opţiune) conform definiţiilor din anexa 2

    3.3 Data reviziei

    Acest ghid clinic va fi revizuit în 2011 sau în momentul în care apar dovezi ştiinţifice noi care modifică recomandările făcute. 

    4 STRUCTURĂ 

    Acest ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este structurat în 4 capitole specifice temei abordate:

    – Evaluare şi diagnostic

    – Conduită

    – Urmărire şi monitorizare

    – Aspecte administrative

  

    5 EVALUARE ŞI DIAGNOSTIC 

                  5.1 Screening 

Recomandare     | Se recomandă medicului să nu practice screening-ul de   B

                | rutină pentru depistarea cancerului de endometru.

Argumentare       Sensibilitatea examenului citologic este de aprox. 50%| IIb

                  (1 – 5). În plus, 70 – 75% dintre cazurile de cancer  |

                  de endometru sunt diagnosticate fără screening în     |

                  stadiul I datorită metroragiei. (6)                   | 

Recomandare     | Se recomandă medicului să efectueze screening pentru    B

                | cancerul de endometru pacientelor cu istoric familial

                | de cancer colorectal ereditar nonpolipozic (HNPCC),

                | sau celor cunoscute ca fiind purtătoare a unei

                | mutaţii genice pentru HNPCC.

Argumentare       Riscul de a dezvolta cancer de endometru este de      | IIb

                  40 – 60% în aceste cazuri. (7 – 9) 

                  5.2 Diagnostic şi bilanţ pre-terapeutic şi

                      stadializare 

Standard        | În cazul unei sângerări uterine anormale în perioada    B

                | de tranziţie la menopauză şi în postmenopauză, medicul

                | trebuie să investigheze starea endometrului prin:

                | – Ecografie transvaginală

                | – Histeroscopie diagnostică

                | – Aspiraţia uterină

                | – Chiuretaj uterin cu examenul histopatologic al

                |   fragmentelor tisulare obţinute.

Argumentare       Metroragia apare la 90% din cazurile de cancer de     | IIb

                  endometru, diagnosticul de cancer putând fi precizat  |

                  numai histo-patologic. (6)                            | 

Standard        | Medicul trebuie să indice ca bilanţul pre-terapeutic    B

                | să cuprindă ca investigaţii minime obligatorii:

                | – radioscopia pulmonară

                | – ecografia abdomenului superior şi inferior

                | – electrocardiograma

                | – analize de laborator:

                | – HLG completă

                | – teste de coagulare (TQ, INR, APTT, TS)

                | – glicemia

                | – transaminaze, bilirubină, creatinină, uree

Argumentare       Aceste investigaţii sunt utile pentru determinarea    | IIb

                  unor eventuale metastaze, dar şi a statusului biologic

                  al pacientei. (10) 

Opţiune         | În funcţie de simptomatologie, medicul poate indica     B

                | RMN, TC, scintigrafie osoasă, colonoscopie,

                | cistoscopie.

Argumentare       Aceste investigaţii sunt utile în evidenţierea unor   | III

                  metastaze şi pentru aprecierea corectă a extensiei    |

                  bolii. (11, 12)                                       | 

Opţiune         | În cazul suspicionării extensiei procesului tumoral     B

                | la nivelul colului uterin, medicul poate să indice

                | efectuarea unui examen TC/RMN.

Argumentare       TC/RMN oferă informaţii despre extensia procesului    | III

                  neoplazic la nivelul colului şi invazia miometrului   |

                  (13 – 15), fapt important pentru intervenţia          |

                  chirurgicală.                                         | 

Standard        | Pentru a stadializa corect cancerul de endometru,       B

                | medicul trebuie să practice laparotomia exploratorie

                | şi operatorie, exceptând extensia juxtauterină.

Argumentare       Invazia miometrului şi afectarea ganglionară poate fi | IIa

                  stabilită cu certitudine postoperator. (10)           | 

Standard        | Pentru stadializarea chirurgicală, medicul trebuie să   A

                | practice:

                | – aspiraţia sau lavajul peritoneal pentru citologie

                |   din produsul recoltat

                | – histerectomia totală cu anexectomie bilaterală

                | – limfadenectomia pelvină bilaterală – ganglioni

                |   iliaci externi şi obturatori (este opţională dacă

                |   este documentat stadiul IA sau IB şi grading

                |   tumoral 1 sau 2)

                | – biopsii peritoneale din zonele suspecte

                | – biopsii peritoneale (fundurile de sac Douglas,

                |   preuterin, firide parietocolice, diafragm)

                | – biopsie ganglionară lomboaortică

                | – omentectomie

Argumentare       Vindecarea şi supravieţuirea depind de tipul          | Ib

                  histologic, invazia miometrială, invazia ganglionară, |

                  extinderea în afara uterului, dimensiunea tumorii.    |

                  (16 – 21)                                             | 

Standard        | Medicul trebuie să secţioneze piesa în sala de          B

                | operaţie pentru o stadializare şi o conduită

                | terapeutică corecte.

Argumentare       Evaluarea macroscopică a invadării miometrului are o  | IIa

                  sensibilitate şi o specificitate de 75 – 90%; o       |

                  invadare de peste 50% din miometru face obligatorie   |

                  limfadenectomia. (22)                                 |

     6 CONDUITĂ 

                  6.1 Tratamentul cancerului de endometru operabil 

Recomandare     | Se recomandă ca medicul ginecolog oncolog sau chirurg   B

                | oncolog să efectueze tratamentul chirurgical al

                | cancerului de endometru suspectat preoperator.

Argumentare       Şansele de vindecare depind de corectitudinea         | IIa

                  stadializării şi a tratamentului. (1)                 | 

Standard        | Preoperator, medicul trebuie să efectueze profilaxia    B

                | bolii tromboembolice cu heparină nefracţionată sau

                | heparine cu greutate moleculară mică.

Argumentare       Riscul de tromboembolism creşte în operaţiile         | IIa

                  ginecologice extensive. (2, 3)                        | 

Standard        | Preoperator, medicul trebuie să efectueze             | B

                | antibioprofilaxie.                                    |

Argumentare       A se vedea Ghidul 02 „Profilaxia cu antibiotice în    | IIa

                  obstetrică-ginecologie” cap 6.4.4. Operaţii radicale  |

                  pentru cancer din sfera genitală (ovar, endometru,    |

                  col, vulvă, vagin). Riscul de infecţie este crescut   |

                  datorită timpului septic al intervenţiei (deschiderea |

                  intraoperatorie a vaginului şi durata crescută a      |

                  intervenţiei chirurgicale). (4)                       | 

Standard        | În toate cazurile de cancer de endometru, medicul     | A

                | trebuie să practice:

                | – aspiraţia sau lavajul peritoneal pentru citologie

                |   din produsul recoltat

                | – histerectomia totală cu anexectomie bilaterală

                | – limfadenectomia pelvină bilaterală – ganglioni

                |   iliaci externi şi obturatori (este opţională dacă

                |   este documentat stadiul IA sau IB şi grading

                |   tumoral 1 sau 2)

                | – biopsii peritoneale din zonele suspecte

                | – biopsii peritoneale (fundurile de sac Douglas,

                |   preuterin, firide parietocolice, diafragm)

                | – biopsie ganglionară lomboaortică

                | – omentectomie

Argumentare       Şansele de vindecare depind de stadializarea corectă  | Ib

                  şi tratamentul adecvat, conform stadiului de boală.   |

                  (5 – 15)                                              | 

                  6.1.1 Tratamentul cancerului de endometru la

                        pacientele cu risc scăzut de recidivă 

Standard        | La pacientele cu risc scăzut de recidivă (vezi          B

                | anexa 5), medicul trebuie să nu recomande

                | chimioterapie adjuvantă, terapie progesteronică

                | sau RT.

Argumentare       Datorită riscului scăzut de recidivă şi interesării   | IIb

                  rare a ganglionilor limfatici, nu se justifică un     |

                  tratament agresiv pentru pacientă. (16, 17)           | 

Recomandare     | Se recomandă medicului să indice RT adjuvantă           B

                | (brahiterapie intravaginală) la pacientele în stadiul

                | IA cu grading tumoral 3.

Argumentare       La aceste paciente există un risc crescut de recidivă | IIb

                  vaginală. (16, 17) 

                  6.1.2 Tratamentul cancerului de endometru la

                        pacientele cu risc intermediar de recidivă 

Recomandare     | Se recomandă medicului să indice RT adjuvantă la        E

                | aceste paciente. 

                  6.1.3 Tratamentul cancerului de endometru la

                        pacientele cu risc crescut de recidivă 

Standard        | La pacientele cu risc crescut de recidivă, medicul    | B

                | trebuie să indice RT.                                 |

Argumentare       RT reduce rata de recidivă locală şi îmbunătăţeşte    | IIa

                  supravieţuirea. (18 – 22)                             | 

Opţiune         | La pacientele cu risc crescut de recidivă, medicul      B

                | poate să indice chimioterapie

Argumentare       Beneficiul este similar cu al RT, dar efectele        | IIb

                  secundare sunt mai importante. (23 – 27)              | 

                  6.2 Tratamentul cancerului de endometru inoperabil

                      medical/chirurgical 

Standard        | Medicul trebuie să îndrume toate cazurile evaluate ca   E

                | inoperabile (din cauze medicale sau chirurgicale)

                | către RT, radiochimioterapie, şi/sau hormonoterapie. 

                  6.3 Categorii speciale ale tratamentului cancerului

                      de endometru 

                  6.3.1 Tratamentul cancerului de endometru cu celulă

                        clară şi papilar seros 

Standard        | În cazul cancerului de endometru cu celulă clară şi     B

                | papilar seros, medicul trebuie să practice:

                | – histerectomia totală cu anexectomie bilaterală

                | – omentectomie

                | – limfadenectomie pelvină bilaterală

                | – citologie peritoneală

                | – citoreducţie (excizia diseminărilor tumorale)

                | – biopsii peritoneale din zonele suspecte

Argumentare       Cel mai important factor prognostic este mărimea      | IIa

                  bolii reziduale. (28 – 31)                            |

                  Stadializarea corectă influenţează strategia          |

                  terapeutică postoperatorie. (32 – 34)                 | 

Standard        | În cazul cancerului de endometru cu celulă clară şi     A

                | papilar seros, medicul trebuie să indice chimioterapie

                | adjuvantă.

Argumentare       Chimioterapia este o componentă importantă a          | Ib

                  tratamentului, studiile arătând creşterea             |

                  supravieţuirii. Pentru un efect maxim este necesară   |

                  citoreducţia optimală. (35 – 40)                      | 

Opţiune         | La pacientele diagnosticate cu cancer de endometru cu   B

                | celulă clară sau papilar seros, medicul poate să

                | indice radioterapie.

Argumentare       Rezultatele studiilor sunt contradictorii, arătând    | III

                  totuşi o creştere a supravieţuirii. (40 – 45)         |

                   6.3.2 Tratamentul sarcomului uterin 

Standard        | La pacientele diagnosticate cu sarcom stromal uterin,   B

                | medicul trebuie să practice în stadiile I până la IVa:

                | – citologie peritoneală

                | – histerectomia totală cu anexectomie bilaterală

                | – limfadenectomie pelvină bilaterală

Argumentare       Tratamentul iniţial corect şi stadializarea corectă   | IIa

                  oferă cele mai mari şanse pentru o evoluţie favorabilă|

                  a pacientei. În stadiile avansate, citoreducţia creşte|

                  supravieţuirea. (46, 47)                              |

                  Limfadenectomia pelvină bilaterală nu este necesară   |

                  în leiomiosarcom, deoarece invazia ganglionară este   |

                  excepţională.                                         | 

Standard        | La pacientele diagnosticate cu sarcom uterin stadiile   A

                | I şi II, medicul trebuie să indice RT adjuvantă.

Argumentare       RT adjuvantă duce la creşterea supravieţuirii şi      | Ib

                  scăderea recidivei locale. (48 – 56) 

Opţiune         | La pacientele diagnosticate cu sarcom uterin stadiile   B

                | I şi II, medicul poate să indice chimioterapie

                | adjuvantă.

Argumentare       Diverse studii au arătat îmbunătăţirea supravieţuirii | III

                  la aceste paciente. (57 – 61)                         | 

Standard        | La pacientele diagnosticate cu sarcom stromal uterin    B

                | stadiile III şi IVa, medicul trebuie să indice

                | chimioterapie adjuvantă şi terapie hormonală.

Argumentare       În stadiile avansate de sarcom stromal uterin,        | IIa

                  chimioterapia adjuvantă şi hormonoterapia (megestrolum|

                  acetat), au dus la creşterea supravieţuirii şi        |

                  scăderea recidivei locale. (62 – 66)                  | 

Recomandare     | La pacientele diagnosticate cu sarcom uterin stadiile   B

                | III şi IVa, se recomandă medicului să indice RT

                | adjuvantă.

Argumentare       RT adjuvantă duce la creşterea supravieţuirii şi      | IIb

                  scăderea recidivei locale. (67 – 69)                  | 

Recomandare     | La pacientele diagnosticate în stadiul IVb, se          E

                | recomandă medicului să îndrume pacienta către

                | serviciul de oncologie. 

                  6.3.3 Tratamentul cancerului de endometru asociat cu

                        cancerul ovarian 

Standard        | La pacientele cu tumori sincrone de ovar şi endometru,  B

                | medicul trebuie să instituie un tratament combinat al

                | ambelor tipuri de cancer.

Argumentare       Cancerul sincron apare la 10% dintre cazurile de      | IIa

                  cancer ovarian şi 5% dintre cazurile de cancer de     |

                  endometru. (70 – 73)                                  | 

Standard        | La aceste paciente, medicul trebuie să practice:        A

                | – citologia peritoneală

                | – histerectomia totală cu anexectomie bilaterală

                | – biopsii peritoneale

                | – limfadenectomie pelviană

                | – biopsii ganglionare lomboaortice

                | – omentectomie

                | – să îndrume pacienta către serviciul de oncologie

                |   pentru chimioterapie şi RT adjuvantă

Argumentare       Supravieţuirea, vindecarea şi controlul local al bolii| Ia

                  depind de stadializare şi tratament corect efectuate. |

                  (74 – 78, 31 – 38)                                    | 

                  6.3.4 Tratamentul cancerului de endometru avansat sau

                        recidivat 

Standard        | La pacientele cu recidivă vaginală izolată, rezecabilă  B

                | chirurgical, medicul trebuie să practice excizia

                | tumorii, urmată de chimio/radioterapie.

Argumentare       Chirurgia în aceste cazuri creşte supravieţuirea cu   | IIb

                  aproximativ 2 ani. (79 – 83)                          | 

Standard        | În cazul leziunilor nerezecabile, medicul trebuie       E

                | să practice biopsia tumorii urmată de

                | chimio/radioterapie. 

Standard        | La pacientele cu boală avansată, netratabilă            B

                | chirurgical, medicul trebuie să recomande RT, terapie

                | sistemică, chimioterapie sau/şi hormonoterapie.

Argumentare       Deşi este un tratament paliativ, s-a observat o       | IIa

                  creştere a supravieţuirii şi o stopare a progresiunii |

                  bolii semnificative. (84 – 89)                        | 

Standard        | Dacă tumora are receptori progesteron (+), prima        B

                | secvenţă terapeutică trebuie să fie hormonoterapia

                | (megestrolum acetat).

Argumentare       După tratament, supravieţuirea este de 8 – 11 luni.   | IIa

                  (90 – 96) 

Standard        | Dacă tumora are receptori progesteron (-), prima        B

                | secvenţă terapeutică trebuie să fie chimioterapia.

Argumentare       Chimioterapia creşte supravieţuirea şi intervalul     | IIa

                  liber de boală. (97 – 102)                            |

     7 URMĂRIRE ŞI MONITORIZARE 

Standard        | Medicul trebuie să indice pacientelor tratate pentru    B

                | cancer de endometru, să revină la controale periodice

                | astfel:

                | – în primul an    – la 3 luni

                | – în al doilea an – la 6 luni

                | – ulterior        – anual

Argumentare       Depistarea precoce a recidivei creşte şansele de      | IIa

                  vindecare. Odată cu trecerea timpului, riscul de      |

                  recidivă scade. (1 – 3)                               | 

Standard        | Medicul trebuie să recomande radioscopie, sau           B

                | radiografie pulmonară, anual.

Argumentare       Metastaza pulmonară este cea mai frecventă, iar       | IIb

                  descoperirea precoce a acesteia favorizează           |

                  tratamentul chirurgical. (4)                          | 

Standard        | Medicul trebuie să recomande citologie vaginală la      B

                | 6 luni în primii 2 ani, apoi anual.

Argumentare       Recidiva vaginală descoperită într-un stadiu rezecabil| IIb

                  chirurgical, este vindecabilă în proporţie de 90%.

                  (5 – 7) 

Opţiune         | Medicul poate să recomande determinarea CA 125 la       B

                | cazurile la care acesta a fost crescut iniţial.

Argumentare       CA 125 crescut anunţă recidiva, fără a oferi          | IIb

                  informaţii despre localizare şi extindere. (8 – 10)   |

     

8 ASPECTE ADMINISTRATIVE 

Recomandare     | Se recomandă ca fiecare unitate medicală în care se     E

                | efectuează tratamentul pacientelor cu cancer de

                | endometru, să îşi redacteze protocoale proprii bazate

                | pe prezentele standarde. 

Standard        | Pentru tratamentul cancerului de endometru medicul      E

                | trebuie să colaboreze cu oncologul (chimioterapeut,

                | radiolog), şi anatomopatolog. 

Standard        | Medicul trebuie să îndrume pacientele diagnosticate     E

                | cu cancer de endometru pre- sau post-tratament, către

                | consiliere psihologică.

Recomandare     | Se recomandă ca medicul ginecolog/chirurg generalist    E

                | să deţină supraspecializare în oncologie pentru a

                | trata chirurgical complet pacientele diagnosticate cu

                | cancer endometrial. 

Standard        | Spitalele în care se realizează tratamentul             E

                | pacientelor diagnosticate cu cancer endometrial

                | trebuie să aibă un laborator anatomo-patologic

                | funcţional.

                | Laboratorul de anatomie patologică trebuie

                | să asigure:

                | – examenul extemporaneu,

                | – examinarea la parafină a piesei tumorale şi a

                |   ganglionilor

                | – imunohistochimie 

Standard        | În cazul în care în spitalul în care s-a practicat      E

                | tratamentul chirurgical nu există laborator de

                | anatomie patologică, medicul trebuie să trimită

                | piesele chirurgicale către un laborator

                | anatomopatologic, să obţină rezultatul şi să

                | informeze pacienta asupra acestuia. 

Standard        | În cazul în care în spitalul în care s-a practicat      E

                | tratamentul chirurgical nu există posibilitatea

                | chimioterapiei postoperatorii, medicul trebuie să

                | îndrume pacienta către o unitate specializată.

  

    9 BIBLIOGRAFIE 

    Introducere

  1. Jemal, A, Siegel, R, Ward, E, et al. Cancer statistics, 2007. CA Cancer J Clin 2007; 57:43.
  2. Sherman, ME, Carreon, JD, Lacey, JV Jr, Devesa, SS. Impact of hysterectomy on endometrial carcinoma rates in the United States. J Natl Cancer Inst 2005; 97:1700.
  3. Centrul de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare Medicală: Registrul Naţional de Cancer, MSP, Bucureşti. 2004.
  4. Henderson, BE. The cancer question: An overview of recent epidemiologic and retrospective data. Am J Obstet Gynecol 1989; 161:1859.
  5. Potischman, N, Swanson, CA, Siiteri, PK, Hoover, RN. Reversal of relation between body mass and endogenous estrogen concentrations with menopausal status. J Natl Cancer Inst 1996; 88:756.
  6. Soliman, PT, Oh, JC, Schmeler, KM, et al. Risk factors for young premenopausal women with endometrial cancer. Obstet Gynecol 2005; 105:575. 

    Evaluare şi diagnostic

  1. Dash, RC, Doud LG. Correlation of pap smear abnormalities in endometrial adenocarcinomas (Abstract). Acta Cytol 2001; 45:835.
  2. Gu, M, Shi, W, Barakat, RR, et al. Pap smears in women with endometrial carcinoma. Acta Cytol 2001; 45:555.
  3. Schorge, JO, Hossein Saboorian, M, Hynan, L, Ashfaq, R. ThinPrep detection of cervical and endometrial adenocarcinoma: a retrospective cohort study. Cancer 2002; 96:338.
  4. Guidos, BJ, Selvaggi, SM. Detection of endometrial adenocarcinoma with the ThinPrep Pap test. Diagn Cytopathol 2000; 23:260.
  5. Burk, JR, Lehman, HF, Wolf, FS. Inadequacy of papanicolaou smears in the detection of endometrial cancer. N Engl J Med 1974; 291:191.
  6. ACOG practice bulletin, clinical management guidelines for obstetrician-gynecologists, number 65, August 2005: management of endometrial cancer. Obstet Gynecol 2005; 106:413.
  7. Lu, KH, Dinh, M, Kohlmann, W, et al. Gynecologic cancer as a „sentinel cancer” for women with hereditary nonpolyposis colorectal cancer syndrome. Obstet Gynecol 2005; 105:569.
  8. Aarnio, M, Sankila, R, Pukkala, E, et al. Cancer risk in mutation carriers of DNA-mismatch-repair genes. Int J Cancer 1999; 81:214.
  9. Smith, RA, von Eschenbach, AC, Wender, R, et al. American Cancer Society guidelines for the early detection of cancer: update of early detection guidelines for prostate, colorectal, and endometrial cancers. CA Cancer J Clin 2001; 51:38.
  10. NCCN Clinical Practice Guidelines in Oncology. Uterine eoplasms. V.I.2008. Avaible from url: http://www.nccn.org/professionals/physician_gls/PDF/uterine.pdf
  11. Connor, JP, Andrews, JI, Anderson, B, Buller, RE. Computed tomography in endometrial cancer. Obstet Gynecol 2000; 95:692.
  12. Zerbe, MJ, Bristow, R, Grumbine, FC, Montz, FJ. Inability of preoperative computed tomography scans to accurately predict the extent of myometrial invasion and extracorporal spread in endometrial cancer. Gynecol Oncol 2000; 78:67.
  13. Kinkel, K, Kaji, Y, Yu, KK, et al. Radiologic staging in patients with endometrial cancer: a meta-analysis. Radiology 1999; 212:711.
  14. Frei, KA, Kinkel, K. Staging endometrial cancer: role of magnetic resonance imaging. J Magn Reson Imaging 2001; 13:850.
  15. Cunha, TM, Felix, A, Cabral, I. Preoperative assessment of deep myometrial and cervical invasion in endometrial carcinoma: comparison of magnetic resonance imaging and gross visual inspection. Int J Gynecol Cancer 2001; 11:130.
  16. Morrow, CP, Bundy, BN, Kurman, RJ, et al. Relationship between surgical-pathological risk factors and outcome in clinical stage I and II carcinoma of the endometrium: a Gynecologic Oncology Group study. Gynecol Oncol 1991; 40:55.
  17. Creasman, WT, Odicino, F, Maisonneuve, P, et al. Carcinoma of the corpus uteri. J Epid Biostat 2001; 6:45.
  18. Boronow, RC, Morrow, CP, Creasman, WT, et al. Surgical staging in endometrial cancer: clinical-pathologic findings of a prospective study. Obstet Gynecol 1984; 63:825.
  19. Creasman, WT, Morrow, CP, Bundy, BN, et al. Surgical pathologic spread patterns of endometrial cancer. A Gynecologic Oncology Group Study. Cancer 1987; 60:2035.
  20. Chan, JK, Loizzi, V, Youssef, M, et al. Significance of comprehensive surgical staging in noninvasive papillary serous carcinoma of the endometrium. Gynecol Oncol 2003; 90:181.
  21. Gehrig, PA, Groben, PA, Fowler, WC Jr, et al. Noninvasive papillary serous carcinoma of the endometrium. Obstet Gynecol 2001; 97:153.
  22. Franchi, M, Ghezzi, F, Melpignano, M, et al. Clinical value of intraoperative gross examination in endometrial cancer. Gynecol Oncol 2000; 76:357. 

    Conduită

  1. Lee, NK, Cheung, MK, Shin, JY, et al. Prognostic factors for uterine cancer in reproductive-aged women. Obstet Gynecol 2007; 109:655.
  2. Collins R, Scrimgeour, A Yusuf R, Peto R. Reduction in fatal pulmonary embolism and venuos thrombosis by perioperative administration of subcutaneous heparin. Overview of results of randomized trials in general, orthopedic and urologic surgery. N Engl J Med 1988; 318 (18:1162-73).
  3. Scottish Intercollegiate Guidelines Network (SIGN). Prophylaxis of venous thromboembolism. Edinburgh: SIGN 2002. SIGN Publication no. 62. Avaible from url: http://www.sign.ac.uk/guidelines/fulltext/62/index.html.
  4. Seria Ghiduri Clinice Pentru Obstetrică şi Ginecologie. Ghidul 02/Revizia 0: Profilaxia cu antibiotice în obstetrică-ginecologie. 2007; 5 – 6.

    http://www.ghiduriclinice.ro/documents/ginecology/GHID%2002%20Profilaxia%20cu%20antibiotice%20in%20obstetrica-ginecologie.pdf.

  1. Society of Gynecologic Oncologists (SGO) publication entitled Management of Endometrial Cancer available online at: www.sgo.org/publications/EndoGuidelines.doc.
  2. Naumann, RW, Coleman, RL. The use of adjuvant radiation therapy in early endometrial cancer by members of the Society of Gynecologic Oncologists in 2005. Gynecol Oncol 2007; 105:7.
  3. Larson, DM, Johnson, KK. Pelvic and para-aortic lymphadenectomy for surgical staging of high-risk endometrioid adenocarcinoma of the endometrium. Gynecol Oncol 1993; 51:345.
  4. Yokoyama, Y, Maruyama, H, Sato, S, Saito, Y. Indispensability of pelvic and paraaortic lymphadenectomy in endometrial cancers. Gynecol Oncol 1997; 64:411.
  5. McMeekin, DS, Lashbrook, D, Gold, M, et al. Nodal distribution and its significance in FIGO stage IIIc endometrial cancer. Gynecol Oncol 2001; 82:375.
  6. Mariani, A, Webb, MJ, Keeney, GL, et al. Low-risk corpus cancer: is lymphadenectomy or radiotherapy necessary?. Am J Obstet Gynecol 2000; 182:1506.
  7. ASTEC – A Study in the Treatment of Endometrial Cancer: A Randomised Trial of Lymphadenectomy in the Treatment of Endometrial Cancer. Abstract 45.
  8. Chan, JK, Wu, H, Cheung, MK, et al. The outcomes of 27,063 women with unstaged endometrioid uterine cancer. Gynecol Oncol 2007; 106:282.
  9. Chan, JK, Cheung, MK, Huh, WK, et al. Therapeutic role of lymph node resection in endometrioid corpus cancer: a study of 12,333 patients. Cancer 2006; 107:1823.
  10. Pierga, JY, Dieras, V, Paraiso, D, et al. Treatment of advanced or recurrent endometrial carcinoma with combination of etoposide, cisplatin, and 5-fluorouracil: a phase II study. Gynecol Oncol 1996; 60:59.
  11. Grigsby, PW, Perez, CA, Kuten, A, et al. Clinical stage I endometrial cancer: results of adjuvant irradiation and patterns of failure. Int J Radiat Oncol Biol Phys 1991; 21:379.
  12. National Comprehensive Cancer Network (NCCN) Clinical Practice Guidelines in Oncology available at www.nccn.org/professionals/physician_gls/default.asp (Accessed March 8, 2005).
  13. Nag, S, Erickson, B, Parikh, S, et al. The american brachytherapy society recommendations for high-doserate brachytherapy for carcinoma of the endometrium. Int J Radiat Oncol Biol Phys 2000; 48:779.
  14. Morrow, CP, Bundy, BN, Kurman, RJ, et al. Relationship between surgical-pathological risk factors and outcome in clinical stage I and II carcinoma of the endometrium: a Gynecologic Oncology Group study. Gynecol Oncol 1991; 40:55.
  15. Schorge, JO, Molpus, KL, Goodman, A, et al. The effect of postsurgical therapy on stage III endometrial carcinoma. Gynecol Oncol 1996; 63:34.
  16. Chadha, M, Nanavati, PJ, Liu, P, et al. Patterns of failure in endometrial carcinoma stage IB grade 3 and IC patients treated with postoperative vaginal vault brachytherapy. Gynecol Oncol 1999; 75:103.
  17. Anderson, JM, Stea, B, Hallum, AV, et al. High-dose-rate postoperative vaginal cuff irradiation alone for stage IB and IC endometrial cancer. Int J Radiat Oncol Biol Phys 2000; 46:417.
  18. Rose, PG, Cha, SD, Tak, WK, et al. Radiation therapy for surgically proven para-aortic node metastasis in endometrial carcinoma. Int J Radiat Oncol Biol Phys 1992; 24:229.
  19. Burke, TW, Gershenson, DM, Morris, M, et al. Postoperative adjuvant cisplatin, doxorubicin, and cyclophosphamide (PAC) chemotherapy in women with high-risk endometrial carcinoma. Gynecol Oncol 1994; 55:47.
  20. Takeshima, N, Umayahara, K, Fujiwara, K, et al. Effectiveness of postoperative chemotherapy for para-aorticlymph node metastasis of endometrial cancer. Gynecol Oncol 2006; 102:214.
  21. Sovak, MA, Hensley, ML, Dupont, J, et al. Paclitaxel and carboplatin in the adjuvant treatment of patients with high-risk stage III and IV endometrial cancer: a retrospective study. Gynecol Oncol 2006; 103:451.
  22. Maggi, R, Lissoni, A, Spina, F, et al. Adjuvant chemotherapy vs radiotherapy in high-risk endometrial carcinoma: results of a randomised trial. Br J Cancer 2006; 95:266.
  23. Hogberg, T, Rosenberg, P, Kristensen, G, et al. A randomized phase III study on adjuvant treatment with radiation (RT) + chemotherapy (CT) in early stage high-risk endometrial cancer (NSGO-EC-9501/EORTC 55991) (abstract). J Clin Oncol 2007; 25:274s. (Abstract available online at: www.asco.org/portal/site/ASCO/menuitem.34d60f5624ba07fd506fe310ee37a01d/-vgnextoid=76f8201eb61a7010VgnVCM100000ed730ad1RCRD&vmview=abst_detail_view&confID=47&abstractID=33323, accesesesd July 23, 2007).
  24. Bristow, RE, Duska, LR, Montz, FJ. The role of cytoreductive surgery in the management of stage IV uterine papillary serous carcinoma. Gynecol Oncol 2001; 81:92.
  25. Moller, KA, Gehrig, PA, Van Le, L, et al. The role of optimal debulking in advanced stage serous carcinoma of the uterus. Gynecol Oncol 2004; 94:170.
  26. Sutton, G, Axelrod, JH, Bundy, BN, et al. Whole abdominal radiotherapy in the adjuvant treatment of patients with stage III and IV endometrial cancer: a Gynecologic Oncology Group study. Gynecol Oncol 2005; 97:755.
  27. Marchetti, M, Vasile, C, Chiarelli, S. Endometrial cancer: asymptomatic endometrial findings. Characteristics of postmenopausal endometrial cancer. Eur J Gynaecol Oncol 2005; 26:479.
  28. Podratz, KC, Mariani, A. Uterine papillary serous carcinomas: the exigency for clinical trials. Gynecol Oncol 2003; 91:461.
  29. Goff, BA. Uterine papillary serous carcinoma: What have we learned over the past quarter century?. Gynecol Oncol 2005; 98:341.
  30. Slomovitz, BM, Burke, TW, Eifel, PJ, et al. Uterine papillary serous carcinoma (UPSC): a single institution review of 129 cases. Gynecol Oncol 2003; 91:463.
  31. Huh, WK, Powell, M, Leath CA, 3rd, et al. Uterine papillary serous carcinoma: comparisons of outcomes in surgical stage I patients with and without adjuvant therapy. Gynecol Oncol 2003; 91:470.
  32. Kelly, MG, O’Malley, DM, Hui, P, et al. Improved survival in surgical stage I patients with uterine papillary serous carcinoma (UPSC) treated with adjuvant platinum-based chemotherapy. Gynecol Oncol 2005; 98:353.
  33. Randall, ME, Filiaci, VL, Muss, H, et al. Randomized phase III trial of whole-abdominal irradiation versus doxorubicin and cisplatin chemotherapy in advanced endometrial carcinoma: a Gynecologic Oncology Group Study. J Clin Oncol 2006; 24:36.
  34. Fleming, G. Systemic management of endometrial cancers with unusual histology. American Society of Clinical Oncology 2004 Educational Book, 40th Annual Meeting, p. 293.
  35. Hamilton, CA, Liou, WS, Osann, K, et al. Impact of adjuvant therapy on survival of patients with early-stage uterine papillary serous carcinoma. Int J Radiat Oncol Biol Phys 2005; 63:839.
  36. Turner, BC, Knisely, JP, Kacinski, BM, et al. Effective treatment of stage I uterine papillary serous carcinoma with high dose-rate vaginal apex radiation (192Ir) and chemotherapy. Int J Radiat Oncol Biol Phys 1998; 40:77.
  37. Mehta, N, Yamada, SD, Rotmensch, J, Mundt, AJ. Outcome and pattern of failure in pathologic stage I – II papillary serous carcinoma of the endometrium: implications for adjuvant radiation therapy. Int J Radiat Oncol Biol Phys 2003; 57:1004.
  38. Martinez, AA, Weiner, S, Podratz, K, et al. Improved outcome at 10 years for serous-papillary/clear cell or high-risk endometrial cancer patients treated by adjuvant high-dose whole abdomino-pelvic irradiation. Gynecol Oncol 2003; 90:537.
  39. Hamilton, CA, Cheung, MK, Osann, K, et al. The effect of chemotherapy versus whole abdominopelvic radiation on the survival of patients with advanced stage uterine papillary serous carcinoma. Gynecol Oncol 2006; 103:679.
  40. Murphy, KT, Rotmensch, J, Yamada, SD, Mundt, AJ. Outcome and patterns of failure in pathologic stages IIV clear-cell carcinoma of the endometrium: implications for adjuvant radiation therapy. Int J Radiat Oncol Biol Phys 2003; 55:1272.
  41. Smith, RS, Kapp, DS, Chen, Q, Teng, NN. Treatment of high-risk uterine cancer with whole abdominopelvic radiation therapy. Int J Radiat Oncol Biol Phys 2000; 48:767.
  42. Berek, JS, Hacker, NF. Practical Gynecologic Oncology. 4th ed, Lipincott, Williams & Wilkins, Philadelphia, 2005.
  43. Leath CA, 3rd, Huh, WK, Hyde, J Jr, et al. A multi-institutional review of outcomes of endometrial stromal sarcoma. Gynecol Oncol 2007; 105:630.
  44. Reed, NS, Mangioni, C, Malmstrom, H, et al. First results of a randomized trial comparing radiotherapy versus observation postoperatively in patients with uterine sarcomas. An EORTC-GCG Study (abstract). Int J Gynecol Cancer 2003; 13 (suppl 1); 4.
  45. Vongtama, V, Karlen, JR, Piver, SM, et al. Treatment, results and prognostic factors in stage I and II sarcomas of the corpus uteri. AJR Am J Roentgenol 1976; 126:139.
  46. Sorbe, B. Radiotherapy and/or chemotherapy as adjuvant treatment of uterine sarcomas. Gynecol Oncol 1985; 20:281.
  47. Salazar, OM, Dunne, ME. The role of radiation therapy in the management of uterine sarcomas. Int J Radiat Oncol Biol Phys 1980; 6:899.
  48. Hornback, NB, Omura, G, Major, FJ. Observations on the use of adjuvant radiation therapy in patients with stage I and II uterine sarcoma. Int J Radiat Oncol Biol Phys 1986; 12:2127.
  49. Dusenbery, KE, Potish, RA, Argenta, PA, Judson, PL. On the apparent failure of adjuvant pelvic radiotherapy to improve survival for women with uterine sarcomas confined to the uterus. Am J Clin Oncol 2005; 28:295.
  50. Moskovic, E, MacSweeney, E, Law, M, Price, A. Survival, patterns of spread and prognostic factors in uterine sarcoma: a study of 76 patients. Br J Radiol 1993; 66:1009.
  51. Knocke, TH, Kucera, H, Dorfler, D, et al. Results of postoperative radiotherapy in the treatment of sarcoma of the corpus uteri. Cancer 1998; 83:1972.
  52. Livi, L, Andreopoulou, E, Shah, N, et al. Treatment of uterine sarcoma at the Royal Marsden Hospital from 1974 to 1998. Clin Oncol (R Coll Radiol) 2004; 16:261.
  53. Wolfson, AH, Brady, MF, Mannel, RS, et al. A Gynecologic Oncology Group randomized trial of whole abdominal irradiation (WAI) vs cisplatin-ifosfamide+mesna (CIM) in optimally debulked stage I – IV carcinosarcoma (CS) of the uterus (abstract). J Clin Oncol 2006; 24:256s. Meeting presentation available online at:http://www.asco.org/portal/site/ASCO/menuitem.64cfbd0f85cb37b2eda2be0aee37a01d/-vgnextoid=09f8201eb61a7010VgnVCM100000ed730ad1RCRD&vmview=vm_session_presentations_view&index=y&confID=40&trackID=5&sessionID=355, accessed August 3, 2006.
  1. Giuntoli, RL, Metzinger, DS, DiMarco, CS, et al. Retrospective review of 208 patients with leiomyosarcoma of the uterus: prognostic indicators, surgical management, and adjuvant therapy small star, filled. Gynecol Oncol 2003; 89:460.
  2. Wheelock, JB, Krebs, HB, Schneider, V, Goplerud, DR. Uterine sarcoma: analysis of prognostic variables in 71 cases. Am J Obstet Gynecol 1985; 151:1016.
  3. Gadducci, A, Landoni, F, Sartori, E, et al. Uterine leiomyosarcoma: analysis of treatment failures and survival. Gynecol Oncol 1996; 62:25.
  4. Chauveinc, L, Deniaud, E, Plancher, C, et al. Uterine sarcomas: the Curie Institut experience. Prognosis factors and adjuvant treatments. Gynecol Oncol 1999; 72:232.
  5. National Comprehensive Cancer Network guidelines available online at www.nccn.org/professionals/physician_gls/default.asp.
  6. van Nagell, JR Jr, Hanson, MB, Donaldson, ES, Gallion, HH. Adjuvant vincristine, dactinomycin, and cyclophosphamide therapy in stage I uterine sarcomas. A pilot study. Cancer 1986; 57:1451.
  7. Odunsi, K, Moneke, V, Tammela, J, et al. Efficacy of adjuvant CYVADIC chemotherapy in early-stage uterine sarcomas: results of long-term follow-up. Int J Gynecol Cancer 2004; 14:659.
  8. Riddle, PJ, Echeta, CB, Manek, S, et al. Retrospective study of management of uterine sarcomas at Oxford 1990 – 1998: role of adjuvant treatment. Clin Oncol (R Coll Radiol) 2002; 14:54.
  9. Peters WA, 3rd, Rivkin, SE, Smith, MR, Tesh, DE. Cisplatin and adriamycin combination chemotherapy for uterine stromal sarcomas and mixed mesodermal tumors. Gynecol Oncol 1989; 34:323.
  10. Menczer, J, Levy, T, Piura, B, et al. A comparison between different postoperative treatment modalities of uterine carcinosarcoma. Gynecol Oncol 2005; 97:166.
  11. Tore, G, Topuz, E, Bilce, N, et al. The role of adjuvant chemotherapy in the treatment of uterine sarcoma patients. Eur J Gynaecol Oncol 1990; 11:307.
  12. Manolitsas, TP, Wain, GV, Williams, KE, et al. Multimodality therapy for patients with clinical Stage I and II malignant mixed Mullerian tumors of the uterus. Cancer 2001; 91:1437.
  13. Zaino, R, Whitney, C, Brady, MF, et al. Simultaneously detected endometrial and ovarian carcinomas – a prospective clinicopathologic study of 74 cases: a gynecologic oncology group study. Gynecol Oncol 2001; 83:355.
  14. Soliman, PT, Slomovitz, BM, Broaddus, RR, et al. Synchronous primary cancers of the endometrium and ovary: a single institution review of 84 cases. Gynecol Oncol 2004; 94:456.
  15. Walsh, C, Holschneider, C, Hoang, Y, et al. Coexisting Ovarian Malignancy in Young Women With Endometrial Cancer. Obstet Gynecol 2005; 106:693.
  16. Ulbright, TM, Roth, LM. Metastatic and independent cancers of the endometrium and ovary: a clinicopathologic study of 34 cases. Hum Pathol 1985; 16:28.
  17. Boente, MP, Chi, DS, Hoskins, WJ. The role of surgery in the management of ovarian cancer: primary and interval cytoreductive surgery. Semin Oncol 1998; 25:326.
  18. Teramukai, S, Ochiai, K, Tada, H, Fukushima, M. PIEPOC: a new prognostic index for advanced epithelial ovarian cancer – Japan Multinational Trial Organization OC01-01. J Clin Oncol 2007; 25:3302.
  19. NCCN Clinical Practice Guidelines in Oncology. Ovarian cancer. V.I.2008. Avaible from url: http://www.nccn.org/professionals/physician_gls/PDF/ovarian.pdf.
  20. Hoskins, WJ. Epithelial ovarian carcinoma: principles of primary surgery. Gynecol Oncol 1994; 55:S91.
  21. Ozols RF, Rubin SC, Thomas G, et al. Epithelial ovarian cancer, in Hoskins WJ, Perez CA, Young RC (eds): Principles and Practice of Gynecologic Oncology, 4th ed, Philadelphia, Lippincot Williams & Wilkins, 2005:919-922.
  22. Awtrey, CS, Cadungog, MG, Leitao, MM, et al. Surgical resection of recurrent endometrial carcinoma. Gynecol Oncol 2006; 102:480.
  23. Scarabelli, C, Campagnutta, E, Giorda, G, et al. Maximal cytoreductive surgery as a reasonable therapeutic alternative for recurrent endometrial carcinoma. Gynecol Oncol 1998; 70:90.
  24. Bristow, RE, Santillan, A, Zahurak, ML, et al. Salvage cytoreductive surgery for recurrent endometrial cancer. Gynecol Oncol 2006; 103:281.
  25. Campagnutta, E, Giorda, G, De Piero, G, et al. Surgical treatment of recurrent endometrial carcinoma. Cancer 2004; 100:89.
  26. Huh, WK, Straughnn, JM Jr, Mariani, A, et al. Salvage of isolated vaginal recurrences in women with surgical stage I endometrial cancer: a multiinstitutional experience. Int J Gynecol Cancer 2007; February 14
  27. Markman, M. Hormonal therapy of endometrial cancer. Eur J Cancer 2005; 41:673.
  28. Bafaloukos, D, Aravantinos, G, Samonis, G, et al. Carboplatin, methotrexate and 5-fluorouracil in combination with medroxyprogesterone acetate (JMF-M) in the treatment of advanced or recurrent endometrial carcinoma: A Hellenic cooperative oncology group study. Oncology 1999; 56:198.
  29. Cornelison, TL, Baker, TR, Piver, MS, Driscoll, DL. Cisplatin, adriamycin, etoposide, megestrol acetate versus melphalan, 5-fluorouracil, medroxyprogesterone acetate in the treatment of endometrial carcinoma. Gynecol Oncol 1995; 59:243.
  30. Hoffman, MS, Roberts, WS, Cavanagh, D, et al. Treatment of recurrent and metastatic endometrial cancer with cisplatin, doxorubicin, cyclophosphamide, and megestrol acetate. Gynecol Oncol 1989; 35:75.
  31. Lovecchio, JL, Averette, HE, Lichtinger, M, et al. Treatment of advanced or recurrent endometrial adenocarcinoma with cyclophosphamide, doxorubicin, cis-Platinum, and megestrol acetate. Obstet Gynecol 1984; 63:557.
  32. Ayoub, J, Audet-Lapointe, P, Methot, Y, et al. Efficacy of sequential cyclical hormonal therapy in endometrial cancer and its correlation with steroid hormone receptor status. Gynecol Oncol 1988; 31:327.
  33. Kelley, RM, Baker, WH. Progestational agents in the treatment of carcinoma of the endometrium. N Engl J Med 1961; 264:216.
  34. Piver, MS, Barlow, JJ, Lurain, JR, Blumenson, LE. Medroxyprogesterone acetate (Depo-Provera) vs. hydroxyprogesterone caproate (Delalutin) in women with metastatic endometrial adenocarcinoma. Cancer 1980; 45:268.
  35. Reifenstein, EC Jr. The treatment of advanced endometrial cancer with hydroxyprogesterone caproate. Gynecol Oncol 1974; 2:377.
  36. Podratz, KC, O’Brien, PC, Malkasian, GD Jr, et al. Effects of progestational agents in treatment of endometrial carcinoma. Obstet Gynecol 1985; 66:106.
  37. Elit, L, Hirte, H. Current status and future innovations of hormonal agents, chemotherapy and investigational agents in endometrial cancer. Curr Opin Obstet Gynecol 2002; 14:67.
  38. Thigpen, JT, Brady, MF, Alvarez, RD, et al. Oral medroxyprogesterone acetate in the treatment of advanced or recurrent endometrial carcinoma: A dose-response study by the Gynecologic Oncology Group. J Clin Oncol 1999; 17:1736.
  39. Lentz, SS, Brady, MF, Major, FJ, et al. High-dose megestrol acetate in advanced or recurrent endometrial carcinoma: a Gynecologic Oncology Group Study. J Clin Oncol 1996; 14:357.
  40. Carey, MS, Gawlik, C, Fung-Kee-Fung, M, et al. Systematic review of systemic therapy for advanced or recurrent endometrial cancer. Gynecol Oncol 2006; 101:158.
  41. Hoskins, PJ, Swenerton, KD, Pike, JA, et al. Paclitaxel and Carboplatin, Alone or With Irradiation, in Advanced or Recurrent Endometrial Cancer: A Phase II Study. J Clin Oncol 2001; 19:4048.
  42. Dimopoulos, MA, Papadimitriou, CA, Georgoulias, V, et al. Paclitaxel and cisplatin in advanced or recurrent carcinoma of the endometrium: long-term results of a phase II multicenter study. Gynecol Oncol 2000; 78:52.
  43. Akram, T, Maseelall, P, Fanning, J. Carboplatin and paclitaxel for the treatment of advanced or recurrent endometrial cancer. Am J Obstet Gynecol 2005; 192:1365.
  44. Sovak, MA, Dupont, J, Hensley, ML, et al. Paclitaxel and carboplatin in the treatment of advanced or recurrent endometrial cancer: a large retrospective study. Int J Gynecol Cancer 2007; 17:197.
  45. Fleming, GF, Brunetto, VL, Cella, D, et al. Phase III trial of doxorubicin plus cisplatin with or without paclitaxel plus filgrastim in advanced endometrial carcinoma: a Gynecologic Oncology Group Study. J Clin Oncol 2004; 22:2159. 

    Urmărire şi monitorizare

  1. Morrow, CP, Bundy, BN, Kurman, RJ, et al. Relationship between surgical-pathological risk factors and outcome in clinical stage I and II carcinoma of the endometrium: a Gynecologic Oncology Group study. Gynecol Oncol 1991; 40:55.
  2. Fung-Kee-Fung, M, Dodge, J, Elit, L, et al. Follow-up after primary therapy for endometrial cancer: A systematic review. Gynecol Oncol 2006; 101:520.
  3. Shumsky, AG, Brasher, PM, Stuart, GC, Nation, JG. Risk-specific follow-up for endometrial carcinoma patients. Gynecol Oncol 1997; 65:379.
  4. NCCN Clinical Practice Guidelines in Oncology. Uterine neoplasms. V.I.2008. Avaible from url: http://www.nccn.org/professionals/physician_gls/PDF/uterine.pdf
  5. Cooper, AL, Dornfeld-Finke, JM, Banks, HW, et al. Is cytologic screening an effective surveillance method for detection of vaginal recurrence of uterine cancer?. Obstet Gynecol 2006; 107:71.
  6. Berchuck, A, Anspach, C, Evans, AC, et al. Postsurgical surveillance of patients with FIGO stage I/II endometrial adenocarcinoma. Gynecol Oncol 1995; 59:20.
  7. Bristow, RE, Purinton, SC, Santillan, A, et al. Cost-effectiveness of routine vaginal cytology for endometrial cancer surveillance. Gynecol Oncol 2006; 103:709.
  8. Podczaski E, Kaminski P, Gurski K, et al. Detection and patterns of treatement failure in 300 consecutive cases of „early” endometrial cancer after primary surgery. Gynecol Oncol 1992; 47:323-327.
  9. Shumsky AG, Stuart GC, Brasher PM, et al. An evaluation of routine follow-up of patients treated for endometrial carcinoma. Gynecol Oncol 1994; 59:229-233.
  10. Berchuck A, Anspach C, Evans AC, et al. Postsurgical surveillance of patients with FIGO stage I/II endometrial adenocarcinoma. Gynecol Oncol 1995; 597:20-22. 

    Anexe

  1. Tavassoli, F.A., Fattaneh, A, DeVilee, T & P. Tumours of the Breast and Female Genital Organs, WHO/IARC Classification of Tumours, IARCPress-WHO, Lyon, France 2003
  2. FIGO Committee onGynecologic Oncology. Int J Gynecol Obstet 2000; 70:209-262.
  3. Morrow, CP, Bundy, BN, Kurman, RJ, et al. Relationship between surgical-pathological risk factors and outcome in clinical stage I and II carcinoma of the endometrium: a Gynecologic Oncology Group study. Gynecol Oncol 1991; 40:55.
  4. Creasman, WT, Odicino, F, Maisonneuve, P, et al. Carcinoma of the corpus uteri. J Epid Biostat 2001; 6:45. 

    ANEXE 

    20.1. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor

    20.2. Clasificarea histopatologică OMS al cancerului uterin

    20.3. Stadializarea FIGO şi TNM a cancerului de endometru

    20.4. Variabile prognostice în cancerul de endometru

    20.5. Medicamente menţionate în ghid 

    20.1. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor 

    Tabel 1. Clasificarea tăriei aplicate gradelor de recomandare

 ______________________________________________________________________________

| Standard    | Standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid şi trebuie  |

|             | urmate în cvasitotalitatea cazurilor, excepţiile fiind rare şi |

|             | greu de justificat.                                            |

|_____________|________________________________________________________________|

| Recomandare | Recomandările prezintă un grad scăzut de flexibilitate, nu au  |

|             | forţa standardelor, iar atunci când nu sunt aplicate, acest    |

|             | lucru trebuie justificat raţional, logic şi documentat.        |

|_____________|________________________________________________________________|

| Opţiune     | Opţiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei      |

|             | conduite, indicând faptul că mai multe tipuri de intervenţii   |

|             | sunt posibile şi că diferiţi medici pot lua decizii diferite.  |

|             | Ele pot contribui la procesul de instruire şi nu necesită      |

|             | justificare.                                                   |

|_____________|________________________________________________________________| 

    Tabel 2. Clasificarea puterii ştiinţifice a gradelor de recomandare 

 ______________________________________________________________________________

| Grad A      | Necesită cel puţin un studiu randomizat şi controlat ca parte a|

|             | unei liste de studii de calitate publicate pe tema acestei     |

|             | recomandări (nivele de dovezi Ia sau Ib).                      |

|_____________|________________________________________________________________|

| Grad B      | Necesită existenţa unor studii clinice bine controlate, dar nu |

|             | randomizate, publicate pe tema acestei recomandări (nivele de  |

|             | dovezi IIa, IIb sau III).                                      |

|_____________|________________________________________________________________|

| Grad C      | Necesită dovezi obţinute din rapoarte sau opinii ale unor      |

|             | comitete de experţi sau din experienţa clinică a unor experţi  |

|             | recunoscuţi ca autoritate în domeniu (nivele de dovezi IV).    |

|             | Indică lipsa unor studii clinice de bună calitate aplicabile   |

|             | direct acestei recomandări.                                    |

|_____________|________________________________________________________________|

| Grad E      | Recomandări de bună practică bazate pe experienţa clinică a    |

|             | grupului tehnic de elaborare a acestui ghid.                   |

|_____________|________________________________________________________________| 

    Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi 

 ______________________________________________________________________________

| Nivel Ia    | Dovezi obţinute din meta-analiza unor studii randomizate şi    |

|             | controlate.                                                    |

|_____________|________________________________________________________________|

| Nivel Ib    | Dovezi obţinute din cel puţin un studiu randomizat şi          |

|             | controlat, bine conceput.                                      |

|_____________|________________________________________________________________|

| Nivel IIa   | Dovezi obţinute din cel puţin un studiu clinic controlat, fără |

|             | randomizare, bine conceput.                                    |

|_____________|________________________________________________________________|

| Nivel IIb   | Dovezi obţinute din cel puţin un studiu quasi-experimental bine|

|             | conceput, preferabil de la mai multe centre sau echipe de      |

|             | cercetare.                                                     |

|_____________|________________________________________________________________|

| Nivel III   | Dovezi obţinute de la studii descriptive, bine concepute.      |

|_____________|________________________________________________________________|

| Nivel IV    | Dovezi obţinute de la comitete de experţi sau experienţă       |

|             | clinică a unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu.   |

|_____________|________________________________________________________________|

     20.2 Clasificarea histopatologică OMS al cancerului uterin (1) 

 ___________________________________________________________

|  – Adenocarcinomul endometrioid:                          |

|    – Viloglandular                                        |

|    – Secretor                                             |

|    – Cu celule ciliate                                    |

|    – Cu metaplazie scuamoasă (cu diferenţiere scuamoasă)  |

|      – adenoacantom                                       |

|      – carcinom adenoscuamos                              |

|      – „glassy cell carcinoma”                            |

|  – Adenocarcinomul seros                                  |

|  – Adenocarcinomul cu celule clare                        |

|  – Adenocarcinomul mucinos                                |

|  – Adenocarcinomul mixt                                   |

|  – Carcinomul scuamos                                     |

|  – Carcinomul tranziţional                                |

|  – Carcinomul cu celule mici                              |

|  – Carcinomul nediferenţiat                               |

|___________________________________________________________| 

    20.3 Stadializarea FIGO şi TNM a cancerului de endometru (2) 

 ______________________________________________________________________________

| FIGO |                                                               | TNM   |

|______|_______________________________________________________________|_______|

|      | Tumora primară nu a fost investigată                          | Tx    |

|      |_______________________________________________________________|_______|

|      | Tumora primară nu este evidenţiată                            | T0    |

|______|_______________________________________________________________|_______|

| 0    | Carcinom „in situ” (carcinom preinvaziv)                      | Tis   |

|______|_______________________________________________________________|_______|

| I    | Tumoră limitată la corpul uterin                              | T1    |

|______|_______________________________________________________________|_______|

| IA   | Tumoră limitată la endometru                                  | T1a   |

|______|_______________________________________________________________|_______|

| IB   | Tumora invadează mai puţin de 50% din miometru                | T1b   |

|______|_______________________________________________________________|_______|

| IC   | Tumora invadează mai mult de 50% din miometru                 | T1c   |

|______|_______________________________________________________________|_______|

| II   | Tumora invadează cervixul, dar nu se extinde în afara uterului| T2    |

|______|_______________________________________________________________|_______|

| IIA  | Invadarea glandelor endocervicale                             | T2a   |

|______|_______________________________________________________________|_______|

| IIB  | Invazie stromală cervicală                                    | T2b   |

|______|_______________________________________________________________|_______|

| III  | Invazia locoregională specificată IIIA, B, C                  | T3    |

|      |                                                               | sau/şi|

|      |                                                               | N1    |

|______|_______________________________________________________________|_______|

| IIIA | Tumora invadează seroasa sau/şi anexa (prin extindere directă |       |

|      | sau metastatic), sau/şi există citologie peritoneală pozitivă | T3a   |

|______|_______________________________________________________________|_______|

| IIIB | Extinderea neoplasmului la nivelul vaginului (extindere       |       |

|      | directă sau metastatică)                                      | T3b   |

|______|_______________________________________________________________|_______|

| IIIC | Metastaze ganglionare pelvine sau para-aortice                | N1    |

|______|_______________________________________________________________|_______|

| IVA  | Tumora invadează mucoasa vezicii urinare sau a intestinului   |       |

|      | (edemul bulos al vezicii urinare se clasifică stadiul III)    | T4    |

|______|_______________________________________________________________|_______|

| IVB  | Metastaze la distanţă (exclude metastazele de la nivelul      |       |

|      | anexelor, vaginului, peritoneului pelvin şi include           |       |

|      | metastazele ganglionare intra-abdominale, mai puţin cele      |       |

|      | para-aortice)                                                 | M1    |

|______|_______________________________________________________________|_______|

     20.4 Variabile prognostice în cancerul de endometru (3, 4) 

 ______________________________________________________________________________

|                                Riscul de recidivă                            |

|______________________________________________________________________________|

|           Scăzut          |       Intermediar       |         Crescut        |

|___________________________|_________________________|________________________|

| – grad histologic 1 sau 2 | – grad histologic 1 sau | – grad histologic 3 cu |

|   în stadiile IA, IB      |   2 în stadiile IC      |   invadarea miometrului|

| – grad histologic 3 în    |                         | – grad histologic 2 cu |

|   stadiul IA              |                         |   invazia miometrului  |

|                           |                         |   50% şi invadarea     |

|                           |                         |   istmului, cervixului |

|                           |                         |   sau vaginului        |

| – tumora limitată la      | – invadarea istmului sau|                        |

|   nivelul fundului uterin |   a colului uterin      |                        |

|                           | – fără metastaze        | – metastaze la nivelul |

|                           |                         |   pelvisului sau       |

|                           |                         |   anexelor             |

| – fără invadare           | – fără invadare         | – cu invadare          |

|   limfoganglionară        |   limfoganglionară      |   limfoganglionară     |

|___________________________|_________________________|________________________|

     20.5 Medicamente menţionate în ghid 

 ______________________________________________________________________________

| Numele medicamentului | MEGESTROLUM ACETAT                                   |

|_______________________|______________________________________________________|

| Indicaţia             | Comprimate de 40 şi 160 mg. Tratamentul paleativ al  |

|                       | cancerului endometrial sau de sân, stadiu avansat. Nu|

|                       | trebuie să înlocuiască chimioterapia, radioterapia   |

|                       | sau chirurgia. Suspensie orală. Tratamentul          |

|                       | anorexiei, caşexiei şi scăderii ponderale severe     |

|                       | idiopatice, la pacientele cu diagnostic de SIDA.     |

|_______________________|______________________________________________________|

| Doza                  | Cancer de sân: 160 mg/zi (în doză unică sau          |

|                       | divizată). Cancer de endometru: 40 – 320 mg/zi în    |

|                       | doze divizate. Pentru determinarea eficacităţii      |

|                       | megestrolului sunt necesare cel puţin 2 luni de      |

|                       | tratament continuu.                                  |

|_______________________|______________________________________________________|

| Contraindicaţii       | Ca test de diagnostic pentru sarcină. Antecedente de |

|                       | hipersensibilitate la megestrol acetat sau alt       |

|                       | component al preparatului.                           |

|_______________________|______________________________________________________|

| Interacţiuni          | Nu se cunosc interacţiuni de semnificaţie clinică.   |

|_______________________|______________________________________________________|

| Sarcină               | Categoria – D. Există dovezi clinice şi              |

|                       | experimentale ale riscului fetal, dar beneficiul     |

|                       | potenţial poate să justifice folosirea la gravide în |

|                       | ciuda riscului.                                      |

|_______________________|______________________________________________________|

| Monitorizare          | Administrat la gravide, megestrolum acetat poate     |

|                       | afecta negativ produsul de concepţie. Studii de      |

|                       | fertilitate şi reproducere cu doze mari de megestrol |

|                       | acetat au demonstrat un efect feminizant reversibil  |

|                       | asupra fetuşilor de şobolan. Nu există studii        |

|                       | adecvate şi bine controlate asupra femeii gravide.   |

|                       | Dacă acest medicament este utilizat în timpul        |

|                       | sarcinii sau dacă pacienta rămâne gravidă în timpul  |

|                       | tratamentului, ea trebuie avertizată de pericolul    |

|                       | potenţial asupra fătului. Femeile în perioada fertilă|

|                       | trebuie avertizate să evite sarcina. Utilizarea      |

|                       | megestrolum-ului acetat în alte tipuri de neoplazii  |

|                       | nu este recomandată. La orice pacientă tratată pentru|

|                       | cancer metastatic sau recurent, este indicată o      |

|                       | supraveghere atentă. Se va utiliza cu precauţie la   |

|                       | pacientele cu antecedente de boli trombo-embolice.   |

|                       | Utilizarea la diabetice: în asociere cu administrarea|

|                       | megestrolum acetat, s-a descris exacerbarea          |

|                       | diabetului preexistent, cu creşterea necesarului de  |

|                       | insulină.                                            |

|_______________________|______________________________________________________|

Informaţiile oferite de LaMedic.ro sunt concepute să vină în sprijinul, şi nu să înlocuiască relaţia existentă între pacient / vizitator al website-ului şi medicul său.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *