Mycoplasma pneumoniae ADN (sange, LCR, exsudat faringian sau nazofaringian, lavaj bronhoalveolar)

Laborator Synevo

 

Informatii generale

Mycoplasma pneumoniae constituie un agent patogen implicat frecvent in pneumonia comunitara caracterizata, in majoritatea cazurilor, printr-un debut insidios, atipic⁴.

5. pneumoniae este un microoorganism procariot, cu un genom foarte mic. Spre deosebire de celelalte bacterii, nu detine perete celular, fiind delimitat de o membrana trilamelara ce contine steroli. Se divide asexuat prin fisiune binara, timpul de dublare al populatiei fiind >6 ore; din acest motiv cultivarea patogenului necesita un timp indelungat (5-20 zile)⁵.
6. pneumoniae colonizeaza mucoasa tractului respirator; atasarea de celulele mucoasei, sustragerea de la procesul de fagocitoza si modularea sistemului imun sunt elemente esentiale pentru initierea bolii¹. Patogenicitatea mycoplasmei a fost asociata cu activarea mediatorilor inflamatiei, cum ar fi citokinele⁴.

Cea mai frecventa manifestare clinica este traheobronsita; pneumonia, care se dezvolta la aproximativ o treime din persoanele infectate, debuteaza lent in 2-3 saptamani de la expunere, cu febra, cefalee, faringita, tuse persistenta neproductiva. Pneumonia se remite in majoritatea cazurilor dupa 2-3 saptamani, desi tusea se poate mentine o luna de zile^1;4.

Au fost descrise frecvent  manifestari extrapulmonare ale infectiei cu Mycoplasma pneumoniae, ce pot afecta orice organ. Totusi, datorita prevalentei mari a infectiei in populatie, este posibil ca multe din evenimentele raportate sa constituie doar o asociere intamplatoare cu pneumonia. Printre manifestarile extrapulmonare se numara: eruptii cutanate tranzitorii, sindrom Stevens-Johnson, sindrom Raynaud, complicatii cardiace (aritmii, modificari EKG – tulburari de conducere, insuficienta cardiaca congestiva), neurologice (encefalita, meningita aseptica, meningo-encefalita, mielita transversa, disfunctie de trunchi cerebral, sindrom Guillain-Barré, neuropatii periferice, vasculita SNC), musculo-scheletale (poliatralgii, artrita), renale, hematologice (cazuri rare de anemie aplastica)⁵.

Cultivarea microorganismului din secretii respiratorii sau fluide biologice ar trebui sa reprezinte metoda “gold-standard” pentru diagnostic. Cu toate acestea, cultura necesita o procedura laborioasa si medii specializate, nefiind disponibila in majoritatea laboratoarele de microbiologie.

Sensibilitatea si specificitatea inalta a testelor de biologie moleculara (de exemplu, metoda real-time PCR) care detecteaza ADN-ul specific M. pneumoniae in sputa, exsudat nazofaringian, aspirat traheal, lichid de lavaj bronho-alveolar sau spalatura bronsica indica faptul ca acestea pot sta la baza unui diagnostic rapid si specific. Sensibilitatea cea mai mare se obtine in cazul probelor de sputa. Testele PCR pot fi utilizate in orice etapa a infectiei, inclusiv in cele precoce cand reactiile serologice sunt negative^4;5.

La unii pacienti cu afectiuni neurologice (encefalita, accident vascular ischemic), insotite sau nu de manifestari respiratorii, a fost posibil sa se izoleze M. pneumoniae ADN in LCR demonstrand ca patogenul este capabil sa penetreze bariera hematoencefalica si sa invadeze direct SNC; in alte cazuri cu serologie sugestiva pentru o infectie recenta cu M. pneumoniae si tulburari neurologice nu a fost detectat ADN-ul specific, dovedind implicarea unor mecanisme imunologice, post-infectioase in aparitia complicatiilor neurologice².

Izolarea ADN-ului pentru M. pneumoniae din sange este limitata la cazurile de infectie cu manifestari sistemice importante³.

Recomandari pentru determinarea Mycoplasma pneumoniae – ADN – detectarea infectiilor pulmonare si posibil a altor complicatii extrapulmonare^3;4;5.

Pregatire pacient – nu este necesara³.

Specimen recoltat – a) exsudat faringian sau nazofaringian; b) lichid obtinut prin spalatura bronsica sau lavaj bronho-alveolar, aspirat traheal sau bronsic, sputa; c) sange EDTA; d) lichid cefalo-rahidian recoltat prin punctie lombara³.

Recipient de recoltare – a) tampon uscat (fara mediu de transport); b), d) recipient steril; c) vacutainer ce contine EDTA ca anticoagulant³.

Cantitate recoltata – b), d) minimum 2 mL; c) cat permite vacuumul³.

Prelucrare necesara dupa recoltare – nu este necesara³.

Cauze de respingere a probei – cantitate insuficienta pentru analiza; contaminarea specimenului; specimene prea vechi³.

Stabilitate proba – probele sunt stabile 48 ore la 2-4°C inainte de extractia acizilor nucleici³.

Metoda – Real-time PCR Light-Cycler: reactie de polimerizare in lant cu detectie in timp real a produsului PCR  acumulat, prin masurarea fluorescentei emise (test calitativ)³.

Valori de referinta – Mycoplasma pneumoniae – ADN nedetectabil³.

Limita de detectie – 200 copii/mL³.

Interpretarea rezultatelor

Detectia Mycoplasma – ADN in diverse produse patologice sugereaza un diagnostic clinic de infectie cu Mycoplasma pneumoniae³. 

Limite si interferente

Cu toate ca PCR-ul este o metoda ce ofera un diagnostic rapid si fiabil, rezultate fals negative pot sa apara in probele care contin foarte putine microorganisme_. Din acest motiv, pentru diagnosticul unei infectii acute testul PCR trebuie efectuat impreuna cu serologia⁵.

Bibliografie

1. Gail L. Woods, David H. Walker. Chlamydial, Ricketsial, and Mycoplasmal infections. In Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods- Sauders Elsevier 21-Ed 2007, 1010, 1011.
2. John E Greenlee, Richard T Johnson. Neurologic complications of Mycoplasma pneumoniae infection. www.medlink.com. Reference Type: Internet Communication.
3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
4. Michael J. Bono. Pneumonia, Mycoplasma. emedicine.medscape.com, 2010. Reference Type: Internet Communication.
5. Stephen G. Baum. Mycoplasma pneumoniae and Atypical Pneumonia. In Mandell, Douglas, and Bennett’s Principles and Practice of Infectious Diseases, 7th edition, Churchill Livingstone, Elsevier, 2010, 2481-2487.