Depresia

Euroclinic

Este o tulburare psihica determinata de un dezechilibru biochimic la nivelul sistemelor de neurotransmitatori din creier sau de unele dezechilibre hormonale. Cauzele depresiei sunt insa mult mai complexe.

Uneori depresia este precedata de un eveniment psihotraumatizant important: o pierdere semnificativa cum este moartea unei persoane apropiate, despartirea/divortul, concedierea, pensionarea. Alteori urmeaza unei stari prelungite de stres, unei schimbari majore de viata ca nasterea unui copil, menopauza.

Se estimeaza ca 15-25% din populatie sufera de aceasta tulburare candva de-a lungul vietii. Se apreciaza ca femeile sunt de 2-3 ori mai expuse comparativ cu barbatii sa dezvolte un episod depresiv de-a lungul vietii lor.

Depresia poate fi descrisa prin prezenta sentimentelor de tristete, melancolie, nefericire, lipsa de interes sau placere. Cei mai multi dintre noi traiesc astfel de sentimente pentru perioade scurte, de ordinul zilelor. Depresia clinica, adevarata este o tulburare de dispozitie in care sentimentele de tristete, pierdere, manie, frustrare sau lipsa de interes sau placere interfereaza cu desfasurarea activitatilor cotidiene pe care le influenteaza negativ pentru o perioada mai lunga de timp, de cel putin doua saptamani (dupa Organizatia Mondiala a Sanatatii).

Depresia poate avea grade diferite de severitate, de la depresia usoara la cea de intensitate moderata sau severa.

Care sunt semnele tipice ale depresiei?

1. Dispozitia depresiva
   Starea de tristete, depresie, nefericire, demoralizare, inutilitate, iritabilitate crescuta este prezenta cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi, relatata fie de persoana in cauza, fie observata de apropiati.
2. Scaderea marcata a interesului sau placerii pentru toate sau aproape toate activitatile
   Va simtiti mai putin sau deloc interesat de hobby-uri, nu mai simtiti nicio placere pentru activitati considerate inainte placute, distractive, deconectante. De fapt, este o scadere a interesului si placerii pentru majoritatea activitatilor. Multi dintre dv. constata o scadere semnificativa a interesului sau dorintei sexuale comparativ cu perioada anterioara instalarii depresiei.
3. Modificarea semnificativa a greutatii corporale si a apetitului
   Apetitul este cel mai adesea diminuat. Mancati doar pentru ca trebuie sa o faceti. Alteori apetitul poate fi exagerat, in special pentru anumite alimente (ex.: dulciuri). Cand modificarile poftei de mancare sunt importante, ele se asociaza fie cu scaderea greutatii corporale, fie cu cresterea acesteia (o modificare de mai mult de 5% din greutatea corporala intr-o luna).
4. Tulburari de somn
   Cel mai adesea va deranjeaza insomnia. Destul de des nu puteti adormi seara la culcare, sau va treziti dimineata mult prea devreme, inaintea ceasului desteptator sau va treziti in mijlocul noptii si nu mai puteti adormi decat dupa o perioada de ore. Alteori,  tulburarile somnului se manifesta prin hipersomnie aproape in fiecare zi, cresterea duratei somnului sau chiar somn diurn, fara a se inregistra caracterul reparator al somnului.
5. Agitatie sau lentoare psihomotorie
   Va simtiti agitat, nu va gasiti locul, nu puteti termina lucrurile incepute. Sau, dimpotriva, sunteti apatic, prea lent in miscare, chiar si vorbirea este lenta, lipsita de modulatie, redusa cantitativ. Uneori va vine sa stati toata ziua in pat. Aceste modificari psihomotorii, fie agitatie, fie lentoare pot fi cu usurinta observate si de cei din jurul dv. si nu reprezinta doar impresii personale.
6. Lipsa de energie sau fatigabilitatea
   Aceasta extenuare, fatigabilitate exagerata, energie scazuta este prezenta chiar fara a depune o activitate fizica. Uneori si cele mai mici activitati necesita un efort foarte mare din partea dv.
7. Sentimente de inutilitate si de vinovatie
   Faceti aprecieri negative asupra propriei valori care nu corespund realitatii, considerati ca ati devenit o povara pentru cei din jur, va considerati vinovat pentru evenimente minore din viata dv., aveti sentimente exagerate de responsabilitate fata de unele evenimente nefavorabile. Aceste sentimente pot fi exagerate si, in cazurile severe de boala, se pierde contactul cu realitatea.
8. Diminuarea capacitatii de a gandi, de a se concentra sau de a lua decizii
   Atentia dv trece foarte usor de la un lucru la altul, aveti dificultati de memorie. Aceste tulburari pot afecta in mod semnificativ activitatea dv. Simptomul se manifesta aproape permanent si este sesizat si de anturaj.
9. Ganduri persistente de moarte
   Aceste ganduri va conduc la ideea ca viata nu merita traita. Alteori apare ideatie de sinucidere, chiar anumite planuri de suicid cand acesta pare a fi solutia cea mai „buna” in situatia grea pe care o traiti.

Ma recunosc in aceasta descriere?

Descrierea simptomelor va poate orienta sa recunoasteti faptul ca „v-ati schimbat” si ca s-ar putea sa suferiti de depresie.

Uneori modificarea starii de bine la nivel fizic, somatic poate fi determinata de depresie. Prezenta unei stari accentuate de oboseala, durere la nivel musculoscheletal, senzatie neplacuta in regiunea pieptului, senzatie de „nod in gat”, dureri la „stomac’, balonare, tulburari de tranzit intestinal, modificarea apetitului si/sau a greutatii corporale trebuie analizate deoarece ele pot constitui sindromul somatic al depresiei. De aceea, orice modificare a starii dv de bine fizic sau psihic care persista mai mult de doua saptamani trebuie discutata cu medicul de familie. In cazul in care examenul somatic nu evidentiaza o cauza obiectiva a simptomelor dv., acestea pot fi simptome de depresie. In aceasta situatie orientarea catre o evaluare psihiatrica este obligatorie.
Depresia influenteaza capacitatea de munca?
Da, prin nivelul scazut de energie vitala, prin dificultatile de concentrare a atentiei, prin tulburarile de memorie, depresia scade randamentul in activitatea de orice tip. In anumite domenii de activitate, prin aceste simptome, depresia devine un pericol pentru sine si pentru altii.

Depresia la menopauza

• Menopauza este o perioada de viata  cu risc crescut pentru depresie.
• Este cunoscut faptul ca 8-15% dintre femeile aflate la menopauza prezinta o forma de depresie. O probabilitate chiar mai mare este ca depresia sa apara in perioada perimenopauzei, adica perioada care este premergatoare menopauzei.
• Cauzele acestui tip de depresie sunt inca in discutie. Unii considera ca stresul determinat de simptomele menopauzei conduce la depresie, altii asociaza depresia de menopauza cu modificarile hormonale caracteristice. In special scaderea nivelului de estrogeni se asociaza cu depresia.
• Riscul de a deveni depresiva in timpul menopauzei este mai mare daca exista istoric de tulburare de dispozitie. Femeile care au avut o depresie candva in trecutul lor, cele la care menopauza este determinata chirurgical, fumatoarele, femeile care au inca copii mici in ingrijire sau sunt tinta actiunii unui stresor sever dezvolta mai repede o forma de depresie.
• Simptomele de depresie si menopauza sunt asemanatoare si includ tulburari de somn, oboseala, iritabilitate, anxietate, valuri de caldura. Cele mai multe femei asociaza aceste simptome cu modificarile caracteristice menopauzei, dar ele pot fi si semne de depresie.
• Multe femei in perimenopauza simt ca pierd controlul asupra corpului lor cand de fapt aceasta este o reactie normala la procesul de imbatranire. Acest sentiment de pierdere a controlului poate conduce la simptome de depresie. Agravarea simptomelor de menopauza si depresive determina sentimente de lipsa de speranta, care reprezinta un simptom major de depresie.
• Minimalizate sau nediagnosticate, aceste stari de depresie se pot agrava si pot asocia diferite complicatii. Exista informatii clare despre relatia depresie-risc crescut pentru evenimente cardiace, despre relatia depresie-scaderea densitatii osoase-osteoporoza.

Cat de frecventa este depresia in timpul si dupa sarcina?

Depresia care apare in timpul sarcinii sau in cursul primului an dupa nasterea copilului se numeste depresie perinatala. Nu este cunoscuta frecventa cazurilor, dar cercetatorii o considera una dintre cele mai comune complicatii in timpul si dupa sarcina. Este apreciata o rata de frecventa de 10-20%. Adesea, depresia nu este recunoscuta si nici tratata deoarece unele modificari normale legate de sarcina determina simptome similare. Oboseala, tulburarile de somn, reactiile emotionale inadecvate, modificarile greutatii corporale apar atat in timpul sarcinii cat si dupa nasterea copilului, dar sunt si simptome ale depresiei .
Unii factori pot creste probabilitatea ca o femeie sa devina depresiva in timpul sarcinii, si anume:

• istoric de depresie sau abuz de substanta
• istoric familial de boala mentala
• lipsa unei retele de suport (familie sau prieteni)
• anxietate exagerata in legatura cu copilul
• probleme financiare sau de cuplu
• varsta tanara a mamei
• tulburare disforica premenstruala

Depresia care apare in primul an dupa nasterea copilului se numeste depresie postpartum. O cauza a acesteia ar putea fi scaderea brutala a nivelului hormonilor feminini dupa nastere. Dar cauzalitatea este mult mai complexa. Pot contribui la aparitia acestui tip de depresie:

• oboseala, tulburarile de somn, odihna insuficienta de dupa nasterea copilului
• sentimentele de coplesire legate de ingrijirea copilului si cele de indoiala asupra abilitatilor de a fi mama
• stresul legat de schimbarea radicala  a profilului activitatii zilnice
• sentimente de pierdere: pierderea identitatii, a controlului, a imaginii corporale anterioare si sentimentul ca e mai putin atractiva
• restrangerea severa a intervalului de timp liber

Depresia la barbati

Barbatii accepta cu dificultate ca sufera de depresie, iar medicii o suspecteaza mai rar. Dar, este important de precizat ca rata suicidului este de patru ori mai mare la barbati comparativ cu femeile, desi tentativele de suicid sunt mai frecvent intalnite printre femeile depresive.

Depresia influenteaza in mod diferit sanatatea fizica somatica la barbati comparativ cu femeile. Desi depresia se asociaza cu risc crescut pentru boala coronariana atat la femei cat si la barbati, rata de deces este crescuta numai la barbati.

Depresia barbatilor este adesea mascata de consumul de alcool sau de alte substante (de ex. tranchilizante) sau de obiceiul acceptat social al muncii excesive, timp de multe ore pe zi. Simptomele de depresie mai specifice barbatilor sunt iritabilitatea, mania, furia, descurajarea. Se intampla ca si in situatia in care un barbat intuieste ca este depresiv, el este mult mai retinut in a solicita ajutor specializat pentru problema sa. Familia sau colegii pot influenta intelegerea si acceptarea depresiei ca pe o boala reala, care are nevoie de tratament adecvat si care se poate rezolva. 

Ce este de facut?

In oricare dintre situatiile descrise este necesara solicitarea de ajutor specializat deoarece depresia poate fi tratata!
Exista doua modalitati pentru tratamentul depresiei, si anume: tratamentul medicamentos cu substante antidepresive si psihoterapia. Asocierea celor doua este utila si benefica in multe cazuri.

In cazul depresiei usoare pot fi folosite si remedii naturale cum este hypericum perforatum (sunatoare).
Medicatia antidepresiva este obligatorie pentru cazurile de depresie moderata sau severa . Indiferent de tipul de medicatie antidepresiva sunt necesare 2-3 saptamani pana la primele semne de ameliorare a simptomelor depresiei. Aceste medicamente restabilesc echilibrul biochimic cerebral al neurotransmitatorilor implicati in aparitia depresiei. Durata tratamentului este mai mare decat durata de ameliorare a simptomelor depresiei pentru ca este necesar tratamentul de intretinere sau mentinere care are o durata de 6-9 luni sau chiar mai mult.

Medicamentele antidepresive sunt foarte eficiente in ameliorarea simptomelor depresiei. Nu produc dependenta. 
Ca si alte medicamente, antidepresivele pot avea unele efecte secundare, de obicei mai rare si mai usoare in cazul substantelor antidepresive mai noi, efecte secundare care dispar dupa primele zile de tratament. 
Este contraindicat consumul concomitent de bauturi alcoolice. 
Nu exista contraindicatii in ce priveste asocierea cu medicamente pentru tratarea altor afectiuni, antibiotice, calmante.

Programul si tipul de psihoterapie cel mai adecvat este stabilit cu psihoterapeutul (psiholog sau psihiatru specializat in psihoterapie).

Cum ati putea sa va ajutati mai mult?

Tulburarea depresiva se insoteste de un mod de gandire si sentimente negative. Ceea ce este important este ca dv. sa realizati ca aceste ganduri si sentimente negative sunt determinate de depresie si nu reflecta in mod corect situatia. Modul negativ de gandire se estompeaza odata cu progresul tratamentului. Totusi, trebuie sa aveti in vedere si urmatoarele aspecte care reprezinta un ajutor pe care vi-l acordati chiar dv. :

• stabiliti-va obiective realiste si asumati-va un nivel rezonabil de responsabilitati
• stabiliti-va prioritatile si faceti ceea ce puteti sa faceti
• promovati relationarea si comunicarea cu alte persoane si evitati singuratatea, reticenta
• lasati-va ajutat, sprijinit
• participati la activitati care pot sa va faca sa va simtiti mai bine
• faceti exercitii fizice, 20-30 minute de trei ori pe saptamana sau mai des
• intelegeti ca dispozitia dv. se amelioreaza gradat si ca este nevoie de timp
• amanati deciziile importante (schimbarea serviciului, casatorie sau divort) pana cand depresia s-a ameliorat
• reamintiti-va ca gandirea pozitiva o va inlocui pe cea negativa, care este specifica depresiei, iar acest lucru se va intampla daca depresia raspunde la tratament
• urmati o dieta echilibrata
• evaluati si discutati factorii de stres