Chlamydia pneumoniae ADN

Laborator Synevo

 

Informatii generale

Chlamydia este un parazit procariot obligatoriu intracelular, de dimensiuni mici (0.2-1µm), ce prezinta atat caracteristici de bacterie (sintetizeaza ARN si ADN, au perete si membrana celulara asemanatoare bacteriilor Gram negative, este sensibil la antibiotice de tipul ciclinelor), cat si de virus (se multiplica doar in celulele vii eucariote, nu–si poate sintetiza ATP-ul, acesta fiind furnizat de celulele gazda).

Difera insa de toate microorganismele prin ciclul particular de crestere, caracterizat prin 2 forme distincte:

• corpusculul elementar (CE), adaptat existentei extracelulare;
• corpusculul reticulat (CR), adaptat mediului intracelular (intracitoplasmatic).

Corpusculii elementari sunt foarte infectiosi si o data patrunsi in organism, se ataseaza de membrana celulara, fiind endocitati. Intracelular  endosomul nu fuzioneza cu lizozomii, asa cum se intampla in mod obisnuit cu orice material internalizat, Chlamydia ramanand in vezicula fagocitata pe toata perioada ciclului de viata. La scurt timp de la patrunderea in celula, CE se transforma in CR, care au dimensiuni mai mari, nu pot infecta alte celule si se divid binar in interiorul vacuolelor (“incluziile chlamydiene intracitoplasmatice”). Dupa aproximativ 36 ore CR se reorganizeaza in CE, astfel incat dupa 48-72 ore intreaga citoplasma a celulei poate fi inlocuita de incluzii care contin sute/mii de CE. Cu toate ca citoplasma celulei este ocupata aproape in intregime de CE, functia celulara este afectata minim. Eliberarea corpusculilor elementari se poate produce prin exocitoza incluziilor sau prin liza celulelor gazda. CE sunt in masura de a infecta noi celule, fie in cadrul aceluiasi organism, fie intr-o gazda noua. Astfel ciclul de viata al C. pneumoniae este impartit intre corpusculii elementari, care sunt capabili sa infecteze gazde noi, dar nu se pot reproduce si corpusculii reticulati care se reproduce, dar nu sunt in masura sa provoace o infectie noua.

Clasificari recente impart Chlamydiile in 4 familii, dintre care cea mai importanta in patologia umana este fam. Chlamydiaceae, care contine doua genuri:

• genul Chlamydia – cel mai important reprezentant fiind C. trachomatis;
• genul Chlamydophila – C. pneumoniae, C. psittaci, C. pecorum, C. abortus etc.

Pneumonia si bronsita sunt cele mai frecvente boli asociate cu C.pneumoniae. Intr-o serie de studii clinice 10% din cazurile de pneumonie si aproximativ 5% din cele de bronsita si sinuzita la adulti au fost atribuite microorganismului.

Simptomele infectiei cu C. pneumoniae sunt imposibil de distins de alte cauze de pneumonie si acestea includ congestie nazala, tuse, febra, precum si dispnee. Cele mai multe cazuri de pneumonie sunt relativ usoare si nu necesita spitalizare. Cu toate acestea, chiar si in cazurile usoare, recuperarea completa este lenta, in ciuda antibioticoterapiei adecvate, iar tusea si starea de rau pot persista timp de mai multe saptamani dupa debutul bolii.

Mai multe boli cronice au fost, de asemenea asociate cu infectia cu C. pneumoniae. Pacientii care au avut in antecedente infectii respiratorii cu C. pneumoniae au probabilitate mai mare de a dezvolta bronsite astmatiforme, sugerandu-se ca aceste microorganisme pot fi un factor important in dezvoltarea astmului bronsic sau exacerbarilor astmului bronsic^1;3.

Tehnicile de cultura pentru izolarea microorganismului sunt laborioase si consumatoare de timp;  testele moleculare constituie o modalitate de depistare rapida a ADN-ului pentru C. pneumoniae in diverse secretii respiratorii, facilitand astfel instituirea precoce a antibioticoterapiei adecvate³. Intr-un studiu recent efectuat la copii cu infectii respiratorii sensibilitatea si specificitatea testului PCR fata de diagnosticul infectiei acute au fost de 63.6% si, respective, 100%⁴.

Recomandari pentru determinarea Chlamydia – ADN – detectarea infectiilor pulmonare³.

Pregatire pacient – nu este necesara².

Specimen recoltat – a) exsudat faringian sau nazofaringian; b) lichid obtinut prin spalatura bronsica sau lavaj bronho-alveolar, aspirat traheal sau bronsic, sputa².

Recipient de recoltare – a) tampon uscat (fara mediu de transport); b) recipient steril².

Cantitate recoltata – b) minimum 2 mL².

Prelucrare necesara dupa recoltare – nu este necesara².

Cauze de respingere a probei – cantitate insuficienta pentru analiza; contaminarea specimenului; specimene prea vechi².

Stabilitate proba – probele sunt stabile 48 ore la 2-4°C inainte de extractia acizilor nucleici².

Metoda – Real-time PCR Light-Cycler: reactie de polimerizare in lant cu detectie in timp real a produsului PCR  acumulat, prin masurarea fluorescentei emise (test calitativ)².

Valori de referinta – Chlamydia – ADN nedetectabil².

Limita de detectie – 200 copii/mL².

Interpretarea rezultatelor

Detectia Chlamydia – ADN in secretii respiratorii sugereaza un diagnostic clinic de infectie cu Chlamydia pneumoniae³. 

Limite si interferente

Cu toate ca, PCR-ul este o metoda ce ofera un diagnostic rapid si fiabil, rezultate fals negative pot sa apara in probele care contin foarte putine microorganisme³.

Bibliografie

1. Cho-Chou Kuo, Lisa A. Jackson, Lee Ann Campbell, J. Thomas Graystone, Chlamydia pneumoniae (TWAR) Clinical Microbiology Reviews, Vol. 8, No. 4, 451–461, 1995.
2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
3. Margaret R. Hammerschlag, Stephan A. kohlhoff, Petra M. Apfalter. Chlamydophila (Chlamydia) pneumoniae In Mandell, Douglas,and Bennett’s Principles and Practice of Infectious Diseases, 7th edition, Churchill Livingstone, Elsevier, 2010, 2467 -2474.
4. Shinobu Otomo et al. Analysis of children with Chlamydophila (Chlamydia) pneumoniae and Mycoplasma pneumoniae respiratoryinfections by real-time PCR assay and serological tests. In Acta Pathologica, Microbiologica, Immunologica Scandinavica (APMIS), vol. 116, 477-483, 2008.