Amiloid A in ser

Analize medicale

Laborator Synevo

Amiloidul seric A ​​(SAA) a fost descoperit in 1971 ca un constituent principal in depozitele de amiloid la pacientii cu inflamatie persistenta. Face parte din familia apolipoproteinelor asociate in plasma cu lipoproteinele ​​cu densitate mare (HDL) si prezinta mai multe izoforme, ce sunt inegal exprimate constitutiv sau ca raspuns la diversi stimuli inflamatori1.

Amiloidul A este o proteina de faza acuta, formata din 104 aminoacizi si avand o greutate moleculara de 12-14 kDa. Ca si proteina C reactiva (CRP), este sintetizat in principal in ficat ca raspuns la infectie, inflamatie, leziuni tisulare sau stres, dar macrofagele, celulele endoteliale, epiteliale, leziunile arterosclerotice, tumorile si tesutul sinovial pot fi site-uri extrahepatice de productie. SAA-1 constituie izoforma majora2.

Atat produsii bacterieni (de exemplu, lipopolizaharidul LPS) cit si citokinele inflamatorii, cum ar fi IL-1β, IL-6 si TNF-α induc sinteza SAA la nivelul hepatocitelor, macrofagelor tisulare si sinoviocitelor.

Dupa sinteza SAA este eliberat in fluxul sanguin fiind incorporat apoi in particulele HDL. Nivelurile SAA crescute pot inlocui apolipoproteina A1 (apo-A1) si modifica compozitia HDL. Astfel, se poate produce o alterare a functiei acestei lipoproteine cu pierderea proprietatilor ateroprotective. La concentratii crescute SAA poate de asemenea sa se disocieze de HDL si sa genereze fractiuni lipoproteice ce contin in principal Apo-A1 si SAA sarace in lipide. Aceasta forma de SAA produsa de macrofagele si sinoviocitele de la locurile inflamatiei exercita numeroase actiuni proinflamatorii3.

Complexele circulante SAA-HDL sunt asociate cu functii importante in procesele inflamatorii, metabolismul si transportul HDL-colesterolului si, prin urmare, SAA a fost implicat in mai multe conditii patologice, cum ar fi ateroscleroza, artrita reumatoida, boala Alzheimer si cancerul.

Procesele inflamatorii acute determina o crestere rapida si intensa a nivelului plasmatic de amiloid A, astfel ca in decurs de 24 ore valorile serice de SAA pot fi chiar si de 1000 ori mai ridicate fata de cele inregistrate in conditii normale, facand din aceasta proteina un marker sensibil al evaluarii inflamatiei.

SAA circulant actioneaza ca un chemoatractant pentru neutrofile, monocite si limfocite T in diverse leziuni si ajuta in procesul de regenerare a tesuturilor prin activarea metaloproteinazelor matriceale, cum ar fi colagenaza si strolemizina.  Prin legarea de HDL, SAA mediaza eliberarea de lipide la locul injuriei in vederea utilizarii acestora in procesele de regenerare tisulara. Pe de alta parte, complexul SAA-HDL serveste si la eliminarea excesului de colesterol eliberat de catre tesutul afectat.

Complexul SAA-HDL este implicat si in activitati anti-inflamatorii prin inhibarea functiei limfocitelor, a febrei induse de TNF-alfa si IL-1 si a agregarii plachetare. Amiloidul A inhiba, de asemenea, raspunsul oxidativ specific proceselor inflamatorii si previne deteriorarea oxidativa a tesutului.  

Niveluri serice crescute de amiloid A se pot observa la pacientii ce prezinta atat inflamatii acute cat si cronice.

In conditiile acute, SAA inregistreaza cresteri mai rapide si mai mari decat CRP. De asemenea, in comparatie cu CRP, SAA prezinta aceeasi tendinta de crestere atat in infectiile virale cat si in cele bacteriene2;4.

Nivelurile serice de SAA crescute constant ca urmare a bolilor inflamatorii prelungite si repetate pot contribui uneori la aparitia unei boli reactive, progresive, potential letale, caracterizata prin impachetari defectuoase ale amiloidului A, cunoscuta sub numele de amiloidoza AA. In aceasta forma de boala, AA, fragmentul N terminal rezultat din clivarea amiloidului A, poate forma depozite de amiloid in ficat, rinichi sau splina4. Mai multe studii au aratat ca transformarea SAA in fibrilele de amiloid se produce in urma interactiunii specifice cu heparan sulfatul – un glicozaminoglican component al matricei extracelulare.

Bolile inflamatorii cum ar fi artrita reumatoida, artrita juvenila, spondilita anchilozanta, febra mediteraneeana familiala, scleroza sistemica progresiva, infectiile cronice (tuberculoza si osteomielita), precum si neoplaziile (boala Hodgkin, carcinomul renal) sunt afectiuni ce predispun  la dezvoltarea amiloidozei AA. Deoarece multi pacienti care prezinta conditii inflamatorii severe si de lunga durata nu dezvolta depuneri tisulare de amiloid, factorii de risc pentru aparitia amiloidozei AA nu sunt cunoscuti. Au fost implicati factori genetici, de mediu si iatrogeni5.

 Mai multe studii au aratat ca nivelurile crescute ale SAA sunt asociate cu bolile cardiovasculare. Astfel,  a fost descrisa o corelatie independenta stransa intre concentratiile serice de SAA si evenimentele cardiovasculare viitoare, intr-un mod similar cu cel descris pentru proteina C reactiva inalt sensibila (hs-CRP). De asemenea nivelul SAA a fost asociat independent insa moderat cu boala coronariana angiografica; aceasta asociere nu a fost valabila pentru hs-CRP6.

Intr-un alt studiu recent publicat s-a concluzionat ca nivelurile initiale de SAA si CRP la pacientii nou diagnosticati cu diabet zaharat tip I au avut valoare predictiva asupra dezvoltarii micro- si macroalbuminuriei in decurs de 30 ani de monitorizare, sustinand teoria referitoare la rolul inflamatiei in progresia nefropatiei diabetice7.

Diagnosticul precoce al rejetului de grefa dupa transplantul renal este deosebit de important. A fost demonstrat ca SAA este marker sensibil al rejetului. Desi nu este specific, faptul ca CRP nu inregistreaza cresteri la pacientii cu respingerea grefei care primesc ciclosporina, nivelul SAA ajuta la diferentierea rejetului de o infectie8.

O alta constatare legata de SAA este aceea ca nivelurile serice crescute ale acestui marker se coreleaza cu procesul de carcinogeneza si cu mai multe tipuri de afectiuni neoplazice (cancer pulmonar, cancer esofagian, cancer de colon, cancer de endometru, tumori ovariene epiteliale). Din acest motiv modificarile concentratiei SAA  ar indica progresul si malignitatea bolii, precum si raspunsurile gazdei9.

Recomandari pentru determinarea amoloidului A

–evaluarea proceselor inflamatorii1;

–evaluarea riscului de amiloidoza secundara5;

–evaluarea riscului de evenimente cardiace viitoare6;

–diagnosticarea si predictia rejetului de grefa in transplantul renal8;

– monitorizarea diseminarii unui proces tumoral1;9.

Pregatire pacient –nu este necesara o pregatire speciala10.

Specimen recoltat – sange venos10.

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator10.

Prelucrare necesara dupa recoltare -se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C10.

Volum proba – 1 mL ser10.

Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat10.

Stabilitate proba – serul separat este stabil 7 zile la 2-8°C; timp indelungat la -20°C sau la -70°C10.

Metoda -nefelometrica10.

Valori de referinta – <10 mg/L10.

Interpretarea rezultatelor

  • Cresteri SAA in intervalul 10-100 mg/L sunt intalnite in infectii virale, lupusul eritematos sistemic, inflamatii localizate, leziuni tisulare din cistita si infarctul cerebral1. SAA creste mai frecvent decat CRP in infectiile virale (spre exemplu in doua treimi din cazurile de raceala comuna)11.
  • Cresteri SAA in intervalul 100-1000 mg/L se inregistreaza in infectiile bacteriene si fungice, tumori maligne invazive (SAA prezinta cele mai mari cresteri in tumorile metastazante), infarctul miocardic acut, boli autoimune cum ar fi artrita reumatoida si vasculitele1. In artrita reumatoida SAA detine un rol important in stabilirea gradului de activitate a bolii si in evaluarea riscului de amiloidoza secundara11.
  • In amiloidoza AA tratamentul afectiunii inflamatorii subiacente care reduce nivelurile SAA <10 mg/L poate opri progresia bolii si induce o recuperare lenta a funtiei renale5.
  • In cazul transplantului de organe valorile > 100 mg/L indica rejetul. Pe langa respingerea grefei renale, SAA mai este utilizat si in diagnosticul rejetului in transplantul hepatic, de maduva osoasa precum si in transplantul simultan de rinichi si pancreas1. In cazul rejetului din transplantul de cord SAA inregistreaza o sensibilitate<70%11.
  • La persoanele cu angina instabila si infarct miocardic SAA prezinta o sensibilitate similara cu cea a CRP sau chiar mai mare in evaluarea riscului de aparitie a unor evenimente cardiace noi11.

Limite si interferente

Obtinerea unor concentratii SAA crescute la pacientii cu boli inflamatorii cronice reprezinta doar una din premizele dezvoltarii depozitelor de amiloid11.

Bibliografie

  1. Jovanović Dijana B. Serum amyloid a in clinical practice. In Srpski Arhiv za Celokupno Lekarstvo, vol.132, Issue 7-8, pg 267-271.
  2. SAA, Human, ELISA kit. www.hycultbiotech.com, Febr. 2013. Reference Type: Internet Communication.
  3.  Rong L. He, Jian Zhou, Crystal Z. Hanson, Jia Chen, Ni Cheng and Richard D. Ye. Z. Hanson, Jia Chen, Ni Cheng and Richard D. Ye. Serum amyloid A induces G-CSF expression and neutrophilia via Toll-like receptor 2. In Blood, 2009 113: 429-437.
  4. Amyloid A, Serum, Human, US Biological. www.usbio.net, Febr. 2013. Reference Type: Internet Communication.
  5.    Richa Dhawan. AA (Inflammatory) Amyloidosis. http://emedicine.medscape.com. Update August 2011. Reference Type: Internet Communication.
  6. Delia Johnson, PhD; Kevin E. Kip, PhD; Oscar C. Marroquin, MD; Paul M Ridker, MD; Sheryl F. Kelsey, PhD; Leslee J. Shaw, PhD; Carl J. Pepine, MD; Barry Sharaf, MD; C. Noel Bairey Merz, MD; George Sopko, MD; Marian B. Olson, MS; Steven E. Reis,  MD. Serum Amyloid A as a Predictor of Coronary Artery Disease and Cardiovascular Outcome  in Women: the National Heart, Lung, and Blood Institute-Sponsored Women’s Ischemia Syndrome Evaluation (WISE). In Circulation 2004 Feb 17;109(6):726-32.
  7. Anne Julie Overgaard, James N. McGuire, Peter Hovind, Hans_henrik Parving, Peter Rossing, Flemming Pociot. Serum amyloid  A and C-reactive protein levels may predict microalbuminuria and macroalbuminuria in newly diagnosed type 1 diabetic patients. In  Journal Of Diabetes and its Complications, vol. 27, Issue 1, January–February 2013, Pages 59–63.    
  8. A. Hartmann, TC Eide, P Fauchald,  O Bentdal, J Herbert, JR Gallimore, MB Pepys. Serum amyloid A protein is a clinically useful indicator of acute renal allograft rejection. In Nephrology Dialysis Transplantation, Volume 12, Issue 1, pp 161-166.
  9. Chibo Liu. Serum Amyloid A Protein in Clinical Cancer Diagnosis. In Pathology & Oncology Research, April 2012, Volume 18, Issue 2. pp 117-121.
  10. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2013. Ref Type: Catalog.
  11. G. Töpfer, G. Trefz, B Zawta. Proteins – Questions and Answers for Medical Diagnostics., Roche Diagnostics GmbH, 2000.