Zinc in urina

Analize medicale

Laborator Synevo

 

Informatii generale 

Zincul este un oligoelement esential, component al mai multor sisteme enzimatice. Este stocat in tesutul osos si muscular; mobilizarea din aceste depozite se realizeaza cu dificultate, chiar in conditiile unui deficit de zinc. Absorbtia intestinala creste atunci cand se inregistreaza o scadere a depozitelor.

Deficitul de zinc determina inapetenta, tulburari de crestere (anomalii ale scheletului, alterarea sintezei colagenului), alopecie si intarzierea procesului de vindecare a ranilor; in cazul unui deficit sever se instaleaza hipogonadism si nanism care sunt ameliorate prin suplimentarea zincului1;2. Pe de alta parte, trebuie mentionat faptul ca administrarea cronica a preparatelor orale de zinc interfera cu absorbtia cuprului si poate precipita deficitul acestuia4.

Din punct de vedere industrial, zincul este un metal alb-albastrui, extras din minereuri si folosit in aliaje, in procesul de galvanizare a fierului pentru a preveni coroziunea si oxidarea, precum si in numerosi compusi utilizati in industria cosmeticelor si medicamentelor. La temperaturi apropiate de punctul de fierbere, zincul volatilizeaza si genereaza prin oxidare fumul de oxid de zinc.

Expunerea acuta la oxid de zinc determina iritatia tractului respirator, tuse, dureri toracice, cefalee, greata, febra si mialgii2.

Clorura de zinc este un alt compus produs in generatoarele de fum chimic4; inhalarea acestui material coroziv provoaca pneumonita chimica, obstructie bronsica si alveolara, uneori letale2.

Recomandari pentru determinarea zincului

-zincul in plasma: monitorizarea expunerii la zinc; evaluarea unui posibil deficit in caz de alimentatie parenterala prelungita,pacienti cu arsuri severe sau afectiuni cronice grave, alcoolici, diabetici, anorexici, dieta vegetariana, sindroame de malabsorbtie; confirmarea acrodermatitei enteropatice; monitorizarea administrarii orale de zinc in boala Wilson, monitorizarea administrarii intravenoase a zincului1;4;

-zincul urinar: monitorizarea expunerii la zinc; evaluarea nivelurilor scazute de zinc seric, precum si a compliantei la terapie a pacientilor cu boala Wilson4.

Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate)3;4. 

Specimen recoltat – 1) sange venos; 2) urina din 24 ore sau 3) o proba de urina spontana3;4.

Recipient de recoltare – 1) vacutainer pentru metale ce contine EDTA sau heparinat de litiu ca anticoagulant; 2) vas de 2- 3 litri si pahar de plastic de unica folosinta, pentru urina, pe care se noteaza cantitatea totala de urina din 24 ore; nu se folosesc conservanti; 3) eprubeta pentru urina3;4.

Cantitatea recoltata – 1) cat permite vacuumul; 2), 3) aproximativ 10 mL3;4. 

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa plasma prin centrifugare si se transfera intr-un tub de plastic in vederea transportului (pe tub se va preciza tipul produsului: plasma)3.

Stabilitate proba – probele de plasma si urina se mentin la temperatura camerei sau la frigider pana in momentul lucrului3;4

Metoda – spectrometrie cu absorbtie atomica (AAS)3.

Valori de referinta

Zincul plasmatic3;4:                                         Zincul urinar3;4: 

< 4 luni:   65-137 μg/dL;                                   150-1200 μg/24h; 100-900 μg/g creatinina.

4-12 luni:  65-130 μg/dL;

1-5 ani:    65-118 μg/dL;

6-9 ani:    78-105 μg/dL;

10-13 ani – F: 78-118 μg/dL;

                   – B: 78-98 μg/dL;

14-19 ani – F: 59-98 μg/dL;

                   – B: 65-118 μg/dL;

Adulti:      46-150 μg/dL.

Factor de conversie: μg/dL x 0.153 = μmol/L; μmol/L x 6.54 = μg/dL4

Interpretarea rezultatelor

Asocierea nivelului redus al zincului seric cu valori scazute ale excretiei urinare confirma deficitul de zinc4.

Limite si interferente

Scaderea zincului seric se inregistreaza in stari febrile, sepsis, stres, infarct miocardic, terapie cu estrogeni (se produce o mobilizare a zincului din ser in ficat de catre interleukine). Valori scazute mai pot fi intalnite in uremie, fara sa existe o reducere a nivelului tisular.

Niveluri crescute ale zincului seric pot fi intalnite intr-o afectiune familiala, fara sa existe semne de toxicitate sau depozite crescute.

Deficitul de zinc este insotit de obicei de scaderea excretiei urinare; cu toate acestea deficitul se poate instala si in prezenta unor pierderi urinare excesive care pot sa apara in ciroza, anemii hemolitice, siclemie, alcoolism sau afectiuni renale cronice4.

Bibliografie

  1. Frances Fischbach. Appendix G: Minerals in Human Nutrition. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests.Lippincott Williams & Wilkins, USA, 7 Ed., 2004: 1161-1162.
  2. Jill C.Merill, et al. Metals. In Principles and Methods of Toxicology. Taylor & Francis, 4th Edition, 2001, 663.
  3. Laborator Synevo. Referinte specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
  4. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Zinc, Serum and Urine. www.labcorp.com. 2010. Ref Type: Internet Communication.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *