Fosfor seric

Analize medicale

Laborator Synevo

 

Sinonime  fosfat seric, fosfor anorganic7.

Informatii generale

Dupa calciu, fosforul este cel mai abundent element mineral din organism, aflandu-se in orice tesut. Fosforul reprezinta 1% din greutatea corpului, ceea ce inseamna ca in organismul unui adult se gasesc cca. 600-700 g P sub forma de diversi fosfati anorganici si organici. Din aceasta cantitate 85% intra in constitutia scheletului, 6% in muschi, iar 9% in nervi si sange. Aproximativ 70% din fosforul din sange este prezent in forma organica, in principal fosfolipide, restul fiind fosfor anorganic, sub forma de ortofosfati (H2PO4, HPO42-), care rezulta din ionizarea secventiala a acidului fosforic7.

Fosfatul este anionul intracelular principal; in celula, fosforul este in principal implicat sub forma de fosfor organic in metabolismul glucidic si lipidic sau este legat de proteine si doar o mica parte este prezenta ca ion fosfat7.

Conditiile care faciliteaza legarea organica a fosforului implica transportul ionilor fosfati din spatiul extra- in cel intracelular; astfel eliberarea de insulina indusa de glucoza induce transportul glucozei si ionilor fosfati in celulele musculare si hepatice7.

Fosforul intra in compozitia oaselor si a dintilor, este unul din constituentii acizilor nucleici, nucleoproteinelor, fosfolipidelor din membranele celulare; este de asemenea implicat in mentinerea echilibrului acido-bazic, in stocarea si transferul de energie1, in procese enzimatice, stimuleaza contractia musculara si este necesar pentru mentinerea  activitatii neuronale3.

Fosfatul este prezent in multe produse alimentare (carne, vegetale), absorbtia intestinala a fosforului depinzand linear de aportul de fosfat si numai o mica parte este absorbita activ, dependenta de 1,25(OH)2D3 [mecanism care devine important in cazurile asociate cu nivel crescut de 1,25(OH)2D3]. Rinichii sunt principalii reglatori ai homeostaziei fosforului; aproximativ 80% din cantitatea filtrata glomerular este reabsorbita in tubii proximali si 10% in tubii distali. Fosfatul este transportat de doi cotransporteri Na+/fosfat prin marginea in perie a membranei tubilor renali. PTH faciliteaza excretia renala a fosfatului prin inhibarea transportului Na-dependent. Alti hormoni joaca de asemenea un rol in reglarea transportului fosfatului: hormonul de crestere, IGF1, insulina, hormonii tiroidieni, 1,25(OH)2D3 reduc excretia fosfatului; calcitonina, factorul natriuretic atrial, EGF, TGF-α, glucocorticoizii cresc efectul excretor7.

Recomandari pentru determinarea fosforului seric  boli osoase, boli renale cronice, pacienti dializati, status posttiroidectomie, boli paratiroidiene, nefrolitiaza, alcoolism cronic, pacienti care necesita ingrijiri medicale intensive (nutritie parenterala, ventilatie mecanica), suspiciune de deficit de vitamina D (sindroame de malabsorbtie), slabiciune musculara7.

Nivelurile de fosfor seric trebuie evaluate intotdeauna impreuna cu cele ale calciului, deoarece exista o relatie inversa intre cele 2 elemente: cresterea unuia din cei doi electroliti in sange determina cresterea excretiei urinare a celuilalt electrolit. Multe din cauzele care cresc nivelul calciului determina de asemenea scaderea nivelului fosforului1.

Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate).! Postprandial nivelul de fosfat seric creste5.

Specimen recoltat  sange venos; se va evita staza cu garoul5. 

Recipient de recoltare  vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator5.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare5.

Volum proba – minim 0.5 mL ser5

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat5.

Stabilitate proba – serul separat este stabil 24 ore la temperatura camerei; 7 zile la 2-8ºC; 1 an la -20ºC5.

Metoda – spectrofotometrica (colorimetrica)5.

Valori de referinta5

Varsta

Valori (mg/dL) 

0-16ani 

3.4 – 6.2 

>16ani

2.7 – 4.5 

Factor de conversie: mg/dL x 0.323 = mmol /L

Limita de detectie – 0.3 mg/dL (0.1 mmol/L)5

Valori critice – nivel scazut: < 1 mg/dL; nivel crescut: > 9 mg/dL

Interpretarea rezultatelor

Cresteri

Scaderi

• insuficienta renala acuta si cronica (cea mai frecventa cauza); • hipoparatiroidism; • pseudohipoparatiroidism; • hipervitaminoza D;

• sindrom lapte-alcaline; • sindrom acut de liza tumorala, • sindrom de strivire; • acidoza metabolica;

• cetoacidoza diabetica (inaintea inceperii tratamentului cu insulina); • majoritatea cazurilor de hipocalcemie; • metastaze osteolitice (unii pacienti);

• fracturi osoase in curs de vindecare; • sarcoidoza;

• acromegalie; • boala Adisson; • hipertiroidism1;4;7.

• atleti de performanta, bodybuilding;

• hiperparatiroidism primar; • carente de vitamina D (rahitism la copil si osteomalacie la adult);

• cetoacidoza diabetica (rehidratarea si administrarea de insulina induc fluxul intracelular); •hiperinsulinism; • alcoolism; • malabsorbtie, varsaturi si diaree severe; • reluarea aportului alimentar dupa o perioada de post; • tratament cu antiacide pe baza de hidroxid de aluminiu; • arsuri severe; • septicemie cu germeni Gram negativi; • hipercalcemie de diverse etiologii;

• alcaloza respiratorie; • osteomalacie oncogenica hipofosfatemica; • hipofosfatemie familiala; • sindrom Fanconi; • hipercalciurie idiopatica1;4;7.

Limite si interferente

  • Conditii fiziologice: in mod normal nivelurile de fosfor sunt crescute la copii; exista de asemenea variatii sezoniere (maxime in lunile mai-iunie, minime in lunile de iarna)4si circadiene (maxime dimineata si minime seara)1ale concentratiei de fosfor. Stres-ul creste nivelul seric al fosforului1.
  • Conditii patologice: unele persoane cu malnutritie severa pot prezenta hipofosfatemie; administrarea intravenoasa de glucoza si de fluide in exces, hiperalimentatia, dializa pot determina de asemenea hipofosfatemie1;6. Hipofosfatemia usoara este frecventa la pacientii spitalizati si este intalnita la 30% din pacientii chirurgicali7. Laxativele orale si clismele cu fosfat de sodiu cresc nivelul fosforului1. Trombocitoza se asociaza cu cresterea concentratiei fosforului7.
  • Medicamente

Cresteri: steroizi anabolizanti, androgeni, blocanti beta adrenergici (acebutolol, pindolol), eritropoietina, ergocalciferol, furosemid, hormon de crestere, hidrocloratiazida, meticilina (nefrotoxicitate), fosfati, etidronat de sodiu, tetraciclina (nefrotoxicitate), tacrolimus, vitamina D2.

Scaderi: acetazolamida, albuterol, antiacide care contin aluminiu, aminoacizi, anestezice, calcitonina, carbamazepin, epinefrina, estramustin, estrogeni, glucocorticoizi, hidroclorotiazida (tratament prelungit), ifosfamida, insulina, izoniazida, contraceptive orale, fenitoina, sucralfat2.

  • Interferente analitice

Hemoliza poate determina valori fals crescute1;5. 

Bibliografie

  1. Frances Fischbach. Pulmonary Function, ANGs and Electrolyte Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 999-1001.
  2. Frances Fischbach. Effects of the Drugs on Laboratory Tests. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 1247.
  3. Iulian Mincu, Aurora Popescu, C.Ionescu Tirgoviste. Elemente de biochimie si fiziologie a nutritiei, 1985.
  4. Jacques Wallach. Analizele de sange. In Interpretarea testelor de diagnostic. Editura Stiintelor Medicale, Romania, 7 Ed., 2001, 76-78.
  5. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
  6. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Phosphorus, Serum. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
  7. Lothar Thomas. Bone and Mineral Metabolism. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 241-244.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *