Dr. Sorin Petrea (Institutul “Matei Balș”): România îndeplinește parțial obiectivul “90-90-90” asumat pentru pacienții cu HIV

Stiri

Dr. Sorin Petrea, directorul medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Prof.dr.Matei Balş”, a explicat într-un interviu acordat 360medical.ro că România îndeplinește parțial obiectivul “90-90-90” stabilit pentru a 2020. Obiectivul “90-90-90” înseamnă ca, până în 2020, 90% dintre persoanele infectate cu HIV ar trebui să fie diagnosticate, 90% dintre aceștia să beneficieze de terapie ARV și, dintre cei aflați sub tratament, 90% să ajungă la o încărcătură virală nedetectabilă.

Specialistul subliniază că în ultimul an un număr îngrijorător de 1,7 milioane de oameni au reprezentat cazuri nou diagnosticate la nivel mondial.

Din cauza diagnosticării în cazuri avansate a infecției cu HIV și a faptului că la nivel mondial accesul la terapii inovatoare este încă deficitar, au fost înregistrate 770.000 de decese cauzate de SIDA. În lume, în fiecare zi, sunt depistate peste 5000 de noi cazuri de infectare cu HIV.

Interviul complet cu Dr. Sorin Petrea, director medical INBI “Matei Balș”:

Cum au evoluat statisticile cu privire la noile infecții cu HIV și numărul persoanelor care trăiesc cu HIV, în ultimii 5 ani în Romania? (raportat la context mondial si național)?
În România, Compartimentul pentru Monitorizarea Evaluarea HIV/SIDA, din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Prof.dr.Matei Balş”, publică anual numărul de noi cazuri de infecții cu HIV. Raportarea se face în baza cifrelor oficiale înregistrate în cele 9 centre HIV/SIDA din România.

În țara noastră sunt înregistrate, la sfârșitul anului 2018, 15.661 de persoane diagnosticate cu HIV/ SIDA[1].

Dacă analizăm, însă, numărul de noi diagnosticări, în ultimii 10 ani observăm o tendință de creștere în prima parte a decadei (în 2007 – erau înregistrate 476 de persoane, iar în 2013 numărul acestora era aproape dublu: 1.001). În ultimii 5 ani putem observa că cifrele prezintă o constanță, chiar o ușoară scădere de la an la an a numărului de noi infecții, conform tabelului de mai jos:

România se află într-o zonă a Europei in care diagnosticarea și tratarea persoanelor cu HIV reprezintă în continuare o provocare. Datele publicate de Programul comun al Organizației Națiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS) arată că, la nivel global, rata de infecții cu HIV și a îmbolnăvirilor de SIDA este în scădere, excepție făcând zona Europei de Est și țările din Asia Centrală (EECA), unde se află și România și unde cifrele au crescut[1].

Concret, în această regiune 1,7 milioane de persoane trăiesc cu HIV, un sfert dintre aceștia nu știu că sunt infectați, ceea ce înseamnă că nu se află sub tratament de specialitate, iar asta duce, pe de o parte la riscul de a se agrava starea lor de sănătate și, pe de altă parte, la transmiterea virusului.

Statisticile arată că în fiecare zi, mai mult de 400 de oameni din Europa de Est și Asia Centrală se infectează cu HIV, iar 100 mor din cauza SIDA.

Din situația statistică globală a acestei zone, extragem însă România, care a realizat în mod constant, prin Programul Național HIV/SIDA, un progres semnificativ și recunoscut atât în regiune cât și la nivel internațional, privind informarea, prevenirea, promovarea testării gratuite, diagnosticarea precoce și includerea imediată în tratament specific.

Potrivit UNAIDS, numărul noilor infectări a crescut semnificativ în ultimii 10 ani, până la 160.000 de noi infecții în 2018.

Așadar, precum evidențiază cele două grafice, în România a crescut speranța de viață a persoanelor infectate cu HIV datorită accesului imediat și nediscriminativ la tratamentul specific antiretroviral (TARV), aceasta fiind similară cu a populației generale, și a scăzut numărul cazurilor de noi infecții.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, sunt afectați de HIV 2,3 milioane de oameni din peste 50 de țări monitorizate de OMS. Potrivit ultimului raport al OMS, peste 159.000 de noi infecții cu HIV au fost raportate în 2017.

În Europa de Est se înregistrează o medie de 23,6 de noi cazuri la 100.000 de locuitori[2], o cifră de aproape 4 ori mai mare decât media înregistrată în rândul țărilor care fac parte din Uniunea Europeană, unde incidența cazurilor de infecție cu HIV este de 6 cazuri la 100.000 de locuitori.

La nivel mondial, cifrele UNAIDS arată că în lume există 37,9 milioane de persoane care au fost diagnosticate cu HIV.

În ultimul an, un număr îngrijorător de 1,7 milioane de oameni au reprezentat cazuri nou diagnosticate. Din cauza diagnosticării în cazuri avansate a infecției cu HIV și a faptului că la nivel mondial accesul la terapii inovatoare este încă deficitar, au fost înregistrate 770.000 de decese cauzate de SIDA. De altfel, îngrijorător este faptul că, în lume, în fiecare zi, sunt depistate peste 5000 de noi cazuri de infectare cu HIV.

Care sunt obiectivele României în acest sens (raportat la obiectivul asumat de OMS de atingere a indicatorilor 90-90-90) și care sunt modalitățile prin care țara noastră intentionează să le atingă?
Împreună cu toate țările care fac parte din Organizația Mondială a Sănătății, România și-a asumat ca până în 2020 să atingă țintele stabilite la nivel mondial prin acordul UNAIDS 90-90-90.

Cei trei 90 se traduc astfel: până în 2020, 90% dintre persoanele infectate cu HIV să fie diagnosticate, dintre aceștia, 90% să beneficieze de terapie ARV, iar dintre cei aflați sub tratament, 90% să ajungă la o încărcătură virală nedetectabilă, ceea ce duce la scăderea riscului de transmitere.

Deoarece infecția cu HIV este o problema globală de sănătate publică, UNAIDS și-a propus ca obiectiv stoparea răspândii HIV până în 2030. Acest lucru ar fi posibil doar dacă eforturile tuturor țărilor s-ar concentra pe asumarea acestui obiectiv.

În prezent, România îndeplinește deja parțial aceste obiective, respectiv 87% dintre persoanele care trăiesc cu HIV își știu statusul (sunt diagnosticate), 67% primesc tratament specific și 54% au ajuns la supresie virală.

Care sunt căile de transmitere ale infecției cu HIV? Cum ar putea fi cel mai eficient prevenite/stopate infecțiile noi cu HIV?
HIV se transmite de la o persoană infectată prin 3 moduri: pe cale sexuală, fără protecție cu prezervativ, de la mamă la copil (intrauterin, în timpul nașterii sau după naștere, atunci când nu se respectă măsurile de profilaxie a transmiterii) și prin sânge (în special prin utilizarea în comun a acelor și seringilor – tatuaje, pierceing).

HIV se răspândește în tot corpul, dar poate fi detectat cu usurință în sânge, secreții vaginale și în lichidul seminal.

HIV nu se transmite prin strângere de mână, îmbrăţişare, tuse sau strănut, transpiraţie sau lacrimi, ţânţari sau alte insecte, toaletă sau obiecte de toaletă (săpun, prosop), piscine, tacâmuri, veselă, birouri, bănci şcolare, scaune, telefon sau computer ori de pe echipamentul sportiv de la sălile de forță.

Care este, în prezent, speranța de viață existenta în cazul persoanelor cu HIV/SIDA?
Se împlinesc aproape 40 de ani de când a fost descris prima dată (1981) virusul imunodeficienţei umane (HIV), iar astăzi aproape 37 de milioane de indivizi sunt infectaţi, la nivel mondial.

Vestea bună este că în aceste patru decenii s-au realizat progrese importante în studierea structurii şi patogenezei virusului. Dacă acum 10 ani speranța de viață a unui pacient care trăia cu HIV era de 50 de ani, acum ultimele date arată că în țările care au implementat programe naționale de tratament speranța de viață a crescut, în prezent tinzând să fie echivalentă cu cea a populației generale.

Ce metode de tratament există, în prezent, în Romania pentru HIV?
În prezent, România dispune, prin Programul Național HIV / SIDA de medicamente ARV (antiretrovirale), de ultima generație, în pas cu noile opțiuni terapeutice și de monitorizarea eficacității, în concordanță cu Ghidul European de management al infecției cu HIV.

În acest context, la fel de importantă este și atitudinea pacientului cu HIV față de tratament, care să permită un parteneriat autentic cu medicul infecționist, ceea ce asigură succesul terapeutic și limitarea transmiterii HIV.

Cum se poate atinge pragul de supresie virală? Care este procedura, care este durata și ce reprezintă acest statut pentru pacient, dar și pentru cei din jur?
Încărcătura virală este concentrația de HIV din sânge. Scopul TARV este de a obține supresie virală, ceea ce se traduce prin nedetectabilitatea acestui virus în sânge.

În această situație, limfocitele CD4 își pot reveni la valori normale, asigurând o imunitate bună, care protejează persoana infectată de infecțiile oportuniste și alte infecții.

Așadar, TARV actual nu asigură vindecarea (eradicarea virusului din organism), dar poate ține sub control multiplicarea virusului și, respectiv, imunitatea persoanei infectate.

Vorbim în acest caz de o infecție cronică, tratabilă, care poate oferi persoanelor infectate o stare bună de sănătate și poate, nu într-un viitor prea îndepărtat, să beneficiem și de posibilități terapeutice care să ducă la vindecare.

Dar, până atunci, condiția principală, din punctul meu de vedere, al medicului curant, este ca pacientul să-și urmeze cu strictețe tratamentul pe care i-l prescriu.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații legate de sănătate, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *