Polyomavirus JC ADN (LCR)

Analize medicale

Laborator Synevo

 

Informatii generale

Polyomavirusurile umane – virusul JC (JCV) si virusul BK (BKV) – sunt ubicuitare si nu produc boli la persoanele imunocompetente. Se descrie o prevalenta de 86 si 90% a anticorpilor specifici fata de JCV si respectiv BKV in populatia de varsta adulta.

JCV este un virus ADN de dimensiuni mici, lipsit de anvelopa, care constituie agentul etiologic al leucoencefalitei multifocale progresive (PML), o boala demielinizanta a sistemului nervos central care apare la pacientii cu imunodepresie severa.

Infectia primara se produce in prima copilarie si este asimptomatica, dupa care JCV persista in organism intr-o stare latenta. JCV-ADN este detectat prin tehnica PCR in tesutul amigdalian la 39% din indivizii sanatosi, ceea ce sugereaza o posibila transmitere a infectiei pe cale orala sau respiratorie. Depistarea virusului in urina la persoanele sanatoase indica faptul ca rinichiul este un sediu de cantonare a virusului latent. De asemenea detectarea JCV-ADN in maduva osoasa si creierul persoanelor fara PML sugereaza alte doua situsuri ale latentei virale1. Dupa mai multi ani virusul poate fi reactivat la persoanele imunodeprimate, in special la cei cu SIDA; PML se produce ca urmare a reactivarii JCV si se caracterizeaza prin modificari histologice si neuroradiologice tipice1;2;4.

La pacientii cu PML JCV infecteaza oligodendrocitele si astrocitele din creier si, mai rar, din maduva spinarii si induce liza acestora, avand drept rezultat distrugerea tecii de mielina1.

PML a fost descrisa initial ca o complicatie la pacien¡ii imunosupresati cu limfoame primitive ale SNC, cu leucemie, la pacienti cu tratament imunosupresor pentru artrita reumatoida, sarcoidoza sau dupa transplante de organ. In prezent imunodepresia determinata de infectia HIV este cea mai frecventa cauza de PML cu o incidenta de 50 de ori mai mare comparativ cu alte afectiuni care determina imunosupresie2. Astfel, 80% din pacientii cu PML au SIDA, 13% prezinta boli hematologice maligne, 5% au suferit un transplant de maduva sau de organe solide, iar 2% au boli inflamatorii cronice. Recent a fost raportat un nou grup de pacienti cu PML; acestia au primit tratamente imunomodulatoare pentru diverse afectiuni maligne sau autoimune, cum ar fi: natalizumab pentru scleroza multipla sau boala Crohn, rituximab pentru limfoame sau LES si efalizumab pentru psoriazis1.

Prevalenta PML este de 0.7-8% din bolile indicatoare SIDA si a ramas neschimbata dupa introducerea pe scara larga a terapiei antiretrovirale inalt active (HAART), comparativ cu celelalte infectii oportuniste si cu encefalopatia HIV ale caror incidente s-au redus la jumatate dupa introducerea HAART.

Leziunile din PML sunt de demielinizare, de obicei in focare multiple, localizate in substanta alba. Tabloul clinic corespunde topografiei zonelor lezate, predominand deficitele motorii de tipul hemiparezelor.

Diagnosticul de prezumtie se stabileste pe baza examinarii prin rezonanta magnetica nucleara si poate fi confirmat prin detectia virusului JC in lichidul cefalorahidian prin utilizarea tehnicilor PCR. Diagnosticul de certitudine este histologic: aspect de demielinizare multifocala, oligodendrocite cu nuclei mariti si astrocite mari, bizare, cu nuclei lobulati, hipercromatici2. Cu toate acestea biopsia cerebrala poate sa nu fie disponibila in cazul anumitor localizari ale leziunilor si datorita starii precare a pacientilor. In plus, acest procedeu invaziv este asociat cu un risc crescut de morbiditate si mortalitate. Detectia JCV-ADN in LCR constituie o alternativa non-invaziva rapida la biopsia cerebrala. Secventa tinta este specifica pentru JCV; nu sunt posibile reactii incrucisate cu BKV.

Inainte de aplicarea pe scara larga a HAART testul avea o sensibilitate de 72-92% si o specificitate de 92-100%. Dupa introducerea HAART sensibilitatea analitica a scazut semnificativ la 58% fara a se modifica insa specificitatea1.

Recomandari pentru determinarea JCV – ADN – suspiciune de PML3;4.

Pregatire pacient – nu este necesara3.

Specimen recoltat – lichid cefalorahidian recoltat prin punctie lombara3.

Recipient de recoltare – recipient steril3.

Cantitate recoltata – minimum 2 mL3.

Prelucrare necesara dupa recoltare – probele nu vor fi centrifugate3.

Stabilitate proba – probele de LCR sunt stabile 48 ore la 2-4°C inainte de extractia acizilor nucleici3.

Metoda – Real-time PCR Light-Cycler: reactie de polimerizare in lant cu detectie in timp real a produsului PCR  acumulat, prin masurarea fluorescentei emise (test calitativ)3.

Valori de referinta – JCV – ADN nedetectabil3.

Limita de detectie – 10 copii/proba3.

Interpretarea rezultatelor

Detectia JCV-ADN in LCR sustine diagnosticul clinic de PML cauzat de acest virus4.

Limite si interferente

Un rezultat negativ nu exclude diagnosticul de PML4.

Bibliografie

  1. C. Sabrina Tan, Igor J. Koralnik. JC, BK and Other Polyomaviruses: Progresive Multifocal Leukoencephalopathy. In Mandell, Douglas, and Bennett’s Principles and Practice of Infectious Diseases, 7th edition, Churchill Livingstone, Elsevier, 2010, 2051-2054.
  2. Dan Duiculescu, Luminita Ene. Leucoencefalita multifocala progresiva (PML). In Revista romana de boli infectioase, vol IX, nr.1-2, 2006.
  3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
  4. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog: JC Virus, Molecular Detection, PCR, Spinal Fluid. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.