Spondilita anchilozantă (SA) este o boală inflamatoare cronică care interesează predominant coloana vertebrală, dar şi articulaţiile periferice, caracteristica majoră a bolii fiind afectarea precoce a articulaţiilor sacroiliace. Impactul socio-economic al SA este reprezentat de:
1. prevalenta (1%), debutul la varste tinere (18-30 ani), in perioada cea mai productiva a vietii;
2. evolutie rapid progresiva spre ankiloza si invaliditate ce determina pensionarea in primul an dupa diagnostic a 5% dintre pacienti, iar 80% dintre pacienti devin invalizi dupa 10 ani; speranta de viata a pacientilor este redusa cu 5-10 ani
3. costuri indirecte mari (aproximativ 75%) prin pensionare inaintea limitei de varsta, invaliditate severa ce nu le permite autoingrijirea, pacientii avand frecvent nevoie de insotitor
Mult timp tratamentul in SA a fost marcat de lipsa optiunilor terapeutice cu impact semnificativ pe incetinirea sau oprirea evolutiei naturale a bolii; pacientii cu evolutie axiala beneficiind doar de AINS, iar cei cu forme periferice de sulfasalazina si uneori metotrexat.
Terapia biologica a modificat prognosticul pacientilor cu SA, determinand nu doar ameliorari semnificative ale activitatii bolii ci si oprirea evolutiei bolii intr-un stadiu avantajos permitand reintegrarea sociala a pacientilor tineri condamnati la invaliditate, cu scaderea costurilor totale si in special a celor indirecte datorate handicapului si ecihlibrarea balantei cost/beneficiu.
Obiective propuse: asigurarea tratamentului optim cu produse biologice (infliximabum, etanerceptum, adalimumabum), recomandat în formele active si severe de spondilita anchilozanta , la pacienţii care nu au răspuns la terapia standard a boli.
Diagnostic cert de spondilita anchilozantă conform criteriilor New York (1984) modificate:
1. durere lombară joasă şi redoare matinală de peste 3 luni care se ameliorează cu efortul şi nu dispare în repaus ,
2. limiterea mişcării coloanei lombare în plan sagital şi frontal,
3. limitarea expansiunii cutiei toracice,
4a. sacroiliită unilaterală grad 3-4,
4b. sacroiliită bilaterală grad 2-4;
-Diagnosticul cert de spondilita anchilozantă presupune prezenta criteriului radiologic asociat cel putin unui criteriu clinic.
b.) boală activă si severa
1.BASDAI>6 de cel puţin 4 săptămâni,
2. VSH>28mm/h,
3. proteina C reactivă > 20 mg/l (determinată cantitativ, nu se admit evaluări calitative sau semicantitative).
c.) eşecul terapiilor tradiţionale:
1. cel putin 2 antiinflamatoare nonsteroidiene administrate continuu cel putin 3 luni fiecare, la doze maxim recomandate sau tolerate
2. sulfasalazina in formele periferice, cel putin 4 luni de tratament la doze maxim tolerate (3 g/zi)
3. corticosteroizi local (minim 2 administrari) in entezitele active.
d) recomandarea motivata a specialistului reumatolog privind necesitatea terapiei anti TNF a, datorita severitatii bolii, deficitului functional major si esecul terapiilor standard corect administrate ca si confirmarea necesitatii administrarii terapiei biologice de experti din centre universitare care vor intari in biletul de externare recomandarea expresa a terapiei biologice.