Factor X

Analize medicale

Laborator Synevo

 

Informatii generale

Factorul X sau factorul Stuart-Prower este o glicoproteina  care se sintetizeaza la nivelul hepatocitului in prezenta  vitaminei K6.

Conform modelului actual al coagularii, in prima etapa (de initiere) factorul X este activat de catre complexul FVIIa-factor tisular. Factorul Xa se leaga de membrana trombocitelor si cliveaza protrombina in trombina. Cantitatea redusa de trombina generata in aceasta etapa activeaza o serie de factori ce detin un rol critic in etapa a doua. In cea de-a doua faza a coagularii, factorul Xa interactioneaza cu cofactorul sau FVa in prezenta ionilor de calciu, alcatuind complexul protrombinazei.  Acest complex este mult mai activ decat factorul Xa izolat in catalizarea conversiei protrombinei in trombina. Astfel, 96% din cantitatea totala de trombina este produsa in aceasta faza2.

Deficitul Stuart-Prower este o afectiune hemoragica congenitala sau dobandita cu frecventa foarte redusa in populatie. Mecanismul de transmitere a defectului genetic in sinteza FX este autozomal recesiv. Ambele sexe sunt afectate in mod egal.

Homozigotii prezinta tabloul clinic complet al bolii iar heterozigotii pot fi asimptomatici (deficienta este exprimata numai biologic), sau prezinta semne clinice usoare8. Tratamentul manifestarilor hemoragice severe (care apar in cazul unei activitati a factorului X <1%) consta in administrarea de plasma si complex protrombinic activat3;4;9.

Deficitul dobandit de FX apare in urmatoarele conditii clinice:

–  terapia cu anticoagulante orale, boli hemoragice ale nou-nascutului, ictere obstructive, terapie cu antibiotice, in asociere cu deficitul de factor II, V si IX; 

–  afectiuni hepatice (ciroza, hepatite), fibrinoliza, coagulare intravasculara diseminata, in asociere cu deficitul de factor II, V si VII7;

–  amiloidoza9.

In cazul deficitului de factor X testele de hemostaza prezinta urmatoarele modificari: timpul de tromboplastina partiala activat (APTT) si timpul Quick sunt alungite, in timp ce timpul de trombina este normal1;4.

Recomandari privind efectuarea testului – manifestari hemoragice cu debut precoce, la nastere (hemoragie ombilicala) sau in cursul primului an de viata; gama manifestarilor hemoragice este aproape identica cu cea intalnita la pacientii cu deficit de FVII (particularitatea deficitului Stuart-Prower consta in frecventa net mai mare a hemartrozelor si declansarea strict provocata a hemoragiilor); prelungirea timpului Quick fara o motivatie  terapeutica sau clinica8.

Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate)5.

Specimen recoltat – sange venos5.

Recipient de recoltare – vacutainer cu citrat de Na 0.105M (raport citrat de sodiu – sange=1/9). Presiunea realizata de garou trebuie sa fie intre valoarea presiunii sistolice si cea a presiunii diastolice si nu trebuie sa depaseasca 1 minut. Daca punctia venoasa a esuat, o noua tentativa pe aceeasi vena nu se poate face decat dupa 10 minute5.

Cantitate recoltata – cat permite vacuumul; pentru a preveni coagularea partiala a probei se va asigura amestecul corect al sangelui cu anticoagulantul, prin miscari de inversiune a tubului5.

Prelucrare necesara dupa recoltare – proba va fi centrifugata 15 minute la 2500g, urmata imediat de separarea plasmei si congelarea acesteia; probele recoltate in afara laboratorului vor fi transportate in recipientul destinat probelor congelate5.

Cauze de respingere a probei – vacutainer care nu este plin; proba de singe hemolizata sau coagulata; plasma care nu a ajuns congelata la laborator5.

Stabilitate proba – plasma separata este stabila 4 ore la temperatura camerei; 3 saptamani la  – 20ºC; > 1 an la – 70ºC5.

Metoda – coagulometrica (consta in masurarea timpului de coagulare a probei de investigat in prezenta tromboplastinei si a unei plasme care contine in exces toti factorii plasmatici ai coagularii cu exceptia factorului X)4.

Valori de referinta  75- 130%5.

Bibliografie

  1. Daniela Badea. Veronica Sfredel. Homeostazia sangelui. Editura Medicala Universitara Craiova Ed. 2003, 217-233.
  2. Denise O’ Shaughnessy, Michael Makris, David Lilicrap. Basic principles underlying coagulation system. In Practical hemostasis and Thrombosis, Balckwell Publishing, 2008, 4-6.
  3. Florica Enache. Maria Stuparu. Diagnosticul de laborator in hemostaza. Editura ALL, 1998, pag.155-167.
  4. Jacques Wallach. Interpretarea testelor de diagnostic. Editura Stiintelor Medicale, Romania, 7 ed., 2001, pg.639 641
  5. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog
  6. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Factor X Activity -Clot Based. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
  7. Radu Paun. Tratat de medicina interna . Hematologie. Partea I. Ed.Medicala 1997, 353-404.
  8. Radu Paun. Tratat de medicina interna . Hematologie. Partea II. Ed. Medicala 1999, 779-854.
  9. Richard A. McPetersen, Matthew R. Pincus. Clinical diagnosis and management by laboratory methods. 2007, 729- 743.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *