Site icon laMedic.ro

Virusul varicelo-zosterian VZV , ADN in sange, LCR, lichid amniotic

Synevo

Informatii generale

Virusul varicelo-zosterian (VZV) face parte din familia Herpesviridae; contine un ADN dublu catenar localizat central si inconjurat de o anvelopa6.

VZV produce leziuni veziculare dermice ce se exprima clinic ca varicela (infectie primara) sau herpes zoster (reactivare). Infectia primara se manifesta in special la copiii sub 10 ani printr-o eruptie veziculo-pustuloasa generalizata care este in majoritatea cazurilor autolimitata. La copiii imunodeprimati elementele cutanate sunt mai numeroase, au adesea o baza hemoragica, se vindeca mai greu, iar uneori se suprainfecteaza cu bacterii Gram pozitive3;5;6.

Complicatiile varicelei sunt rare si afecteaza predominat SNC si plamanul. Anomaliile neurologice includ ataxia cerebeloasa acuta, encefalita, meningita, mielita transversa. Ataxia cerebeloasa (prevalenta 1 la 4000 cazuri) se dezvolta cel mai adesea in decurs de 1 saptamana de la debutul exantemului, dar poate sa apara chiar si dupa 21 zile. La copii constituie de obicei o complicatie benigna care se remite intr-un interval de 2-4 saptamani; prin tehnici PCR poate fi detectat VZV-ADN in lichidul cefalorahidian. O complicatie mai grava este encefalita, care este insotita de o mortalitate de 5-20% si de sechele neurologice la 15% dintre supravietuitori. De asemenea, o complicatie severa care survine adesea la adulti si la pacientii imunodeprimati este pneumonia variceloasa (dispnee cu tahipnee, tuse, febra, modificari radiologice de tip interstitial) care poate fi letala pentru gravidele aflate in trimestrul II sau III de sarcina6.

Daca infectia primara survine in primele 28 saptamani de sarcina exista un risc de 1-2% de afectare fetala (sindromul varicelei fetale sau varicela congenitala). VZV-ADN poate fi detectat prin tehnica PCR in lichidul amniotic; testul are o sensibilitate foarte mare, dar o specificitate redusa pentru sindromul varicelei fetale. Cu toate acestea nu a fost descris nici un caz de afectare fetala in asociere cu un VZV-ADN nedetectabil in lichidul amniotic. Riscul de varicela congenitala este mare daca prezenta VZV-ADN in lichidul amniotic este insotita de modificari ecografice sugestive1.

Daca infectia mamei se produce la termen, exista un risc semnificativ de varicela a nou-nascutului, cu mortalitate de pana la 30%1;6.

Dupa infectia primara cu VZV virusul persista intr-o stare latenta in ganglionii senzitivi de pe traiectul radacinii dorsale a nervilor spinali si a nervilor cranieni. Reactivarile se produc la 10-20% dintre adulti, mai frecvent dupa varsta de 50 ani si se manifesta printr-o eruptie veziculara unilaterala cu distributie dermatomala5. In cadrul herpes zosterului pot exista afectari SNC exprimate clinic ca meningoencefalita sau encefalita. O complicatie rara care apare dupa herpes zoster ophthalmicus este angeita granulomatoasa cerebrala. La persoanele imunodeprimate evolutia herpes zosterului este mai severa si mai indelungata. Pacientii cu limfoproliferari maligne au risc crescut de diseminare cutanata si afectare viscerala (pneumonie, hepatita si meningoencefalita)6.

Leziunile caracteristice sugereaza de obicei diagnosticul de herpes zoster. Totusi, atat virusul herpes simplex (HSV) cat si virusurile Coxsackie pot produce leziuni veziculare dermatomale. Pentru diagnosticul diferential se poate recurge la detectarea ADN-ului viral din leziuni, care este rapida si mai sensibila decat izolarea virusului in culturi de celule4.

Recomandari pentru determinarea VZV – ADN  diagnosticul infectiilor VZV; astfel:

Pregatire pacient – nu este necesara3.

Specimen recoltat – a) sange venos; b) produs prelevat din leziune pe tampon uscat; c) lichid cefalorahidian recoltat prin punctie lombara; d) lichid amniotic3.

Recipient de recoltare – a) vacutainer ce contine EDTA ca anticoagulant; b) tampon fara mediu de transport; c) si d) recipient steril3.

Cantitate recoltata – a) cat permite vacuumul; c) si d)  minimum 2 mL3.

Prelucrare necesara dupa recoltare – a), c), d) probele nu vor fi centrifugate3.

Cauze de respingere a probei – a) probe vechi, coagulate, hemolizate; folosirea heparinei ca anticoagulant3.

Stabilitate proba – probele de sange, produs din leziune, LCR sau lichid amniotic sunt stabile 48 ore la 2-4°C inainte de extractia acizilor nucleici3.

Metoda – Real-time PCR Light-Cycler: reactie de polimerizare in lant cu detectie in timp real a produsului PCR  acumulat, prin masurarea fluorescentei emise (test calitativ)3.

Valori de referinta – VZV – ADN nedetectabil3.

Limita de detectie – 10 copii/proba3.

Interpretarea rezultatelor

Detectia VZV-ADN in diverse produse patologice sustine diagnosticul clinic de infectie datorata acestui virus5.

Limite si interferente

Un rezultat negativ nu elimina posibilitatea unei infectii VZV, in special la nivel SNC5.

Bibliografie

  1. Ashraf Fouda. Chickenpox in Pregnancy. www.obgyn.net/educational-tutorial. Ref Type: Internet Communication.
  2. Guy Boivin. Diagnosis of Herpesvirus Infections of the Central Nervous System. In HERPES 11, Supplement, 2004.
  3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
  4. Mark J. Espy et al. Diagnosis of Varicella-Zoster Virus Infections in the Clinical Laboratory by LightCycler PCR. In J Clin Microbiol. 2000 September; 38(9): 3187–3189.
  5. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog: Varicella-Zoster Virus (VZV), Molecular Detection, PCR. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.
  6. Richard J. Whitley. Varicella-Zoster Virus. In Mandell, Douglas, and Bennett’s Principles and Practice of Infectious Diseases, 7th edition, Churchill Livingstone, Elsevier, 2010, 1963-1968
Exit mobile version