Sifilisul

MedCenter 

Sifilisul este o boală venerică produsă de către Treponema Pallidum. Netratată, boala progresează pe parcursul a trei stadii care se pot întinde pe mai mulţi ani.

Infecţiile transmise sexual (ITS) sunt una dintre cele mai comune cauze de imbaolavire a populaţiei de vârstă tânără şi au consecinţe negative asupra stării de sănătate a indivizilor afcetati, a potenţialului lor reproductiv şi a colectivităţilor din care aceştia provin.

Cele trei stadii ale sifilisului sunt:

• Sifilisul primar caracterizat clinic prin eroziune/ulceraţie cu bază dură (şancru dur) care apare la locul de inoculare după aproximativ 3 săptămâni (10-90 zile) de la contaminare. Şancrul este de obicei unic, nedureros, cu bază îndurată, margini nete, bine delimitate şi fundul curat; se însoţeşte de adenopatie regională neinflamatorie. În leziune sau în ganglionii afectaţi se poate evidenţia T. pallidum prin ultramicroscopie sau imunofluorescenţă directă. În funcţie de existenţa unei serologii negative sau pozitive, sifilisul primar poate fi seronegativ sau seropozitiv.
• Sifilisul secundar în care serologia este pozitivă alături de afectarea sistemică manifestată prin erupţie generalizată polimorfă care poate afecta trunchiul, regiunile palmo-plantare, regiunea genitală, mucoasele, poliadenopatie neinflamatorie. Rareori pot apărea: alopecie „in luminisuri”, manifestări oculare (uveită anterioară, sclerită, irită, retinită, papilită, nevrită optică), meningită, paralizii de nervi cranieni, hepatită, splenomegalie, periostită, glomerulonefrită etc.
• Sifilisul terţiar în care clinic sunt prezente una sau mai multe dintre următoarele manifestări: sifilis terţiar benign (afectare cutanata, osoasă, şi visceral, cu excepţia sifilisului cardiac şi nervos); neurosifilis (meningovascular, parenchimatos – pareză generală progresivă, tabes dorsalis şi asimptomatic – anomalii ale LCR); cardio-vascular (aortită, angor pectoris, insuficienţă aortică, stenoză ostiului aortic, anevrism aortic). În acest stadiu serologia este pozitivă şi apar modificări ale LCR (serologie pozitivă în LCR, modificări ale celularitatii LCR sau a proteinorahiei). Sifilis latent în care manifestările clinice de sifilis sunt absente, iar serologia este pozitivă atât pentru testele netreponemice cât şi a celor treponemice.

Anticorpii pentru sifilis apar în sânge la 4-6 săptămâni după contaminare.

Testele netreponemice determină prezenţa reaginelor care sunt autoanticorpi non-treponemici indreptaţi împotriva antigenelor cardiolipinice. Aceste teste includ RPR (rapid plasma reagin) şi VDRL (Veneral Disease Research Laboratory). Centrul de Control şi Prevenţie a bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii recomandă aceste teste pentru screening-ul sifilisului. Totuşi, ele pot furniza rezultate negative în anumite cazuri de sifilis terţiar şi de asemenea, pot furniza rezultate fals-pozitive.

Testele treponemice detectează anticorpii faţă de T. pallidum. Testele includ testele bazate pe aglutinarea particulelor (TP-PA/TP-HA) şi a anticorpilor treponemici fluoreşcenţi (FTA-Abs). Aceste teste confirmă diagnosticul de sifilis când testele netreponemice sunt şi ele pozitive.

Diagnosticul sifilisului necesită o corelare între istoricul bolii, datele clinice şi rezultatele testelor serologice. T. pallidum este diagnosticat atunci când atât testele de screening cât şi cele de confirmare sunt pozitive.

Sensibiltatea testelor netreponemice şi a celor treponemice variază în funcţie de stadiul în care se află boala. Acest lucru este redat în tabelul de mai jos.

Test		Stadiu primar	Stadiu secundar	Stadiu terţiar
Netreponemic	VDRL	70	99	1 (tratat)
	RPR	80	90	0
Treponemic	FTA-Abs	85	100	98
	TPHA	54	100	95

Există situaţii în afara infecţiei cu T. Pallidum cand testele netreponemice furnizează rezultate fals-pozitive.

Procent aproximativ de reacţii fals-pozitive	Boli în care pot apărea reacţii fals-pozitive ale testelor netreponemice
100	malarie
60	lepră
20	imunizări active recente, mononucleoză infecţioasă, LES
10	hepatită virală, leptospiroză, periarterită nodoasă, tripanosomiază
<5	artrită reumatoidă, endocardită reumatoidă, pneumonie pneumococică, tuberculoză, sarcină

Există situaţii în care testarea serologică furnizează rezultate negative:

• Infecţia recentă, anticorpii înca nu au fost produşi; testele se vor repeta la o saptamănă, o lună ş trei luni interval
• Sifilis latent sau faza inactivă a boli
• Pacienţi imunodeprimaţi.

Titrul anticorpilor, detectaţi prin teste netreponemice, se corelează de obicei cu activitatea bolii şi ori de câte ori este posibile este indicat că inaitea iniţierii tratamentului să se obţină un rezultat cantitativ al testelor netreponemice.

În general, este de aşteptat că după tratament testeul netreponemic să devină negativ la majoritatea pacienţilor; cu toate acestea, la unii pacienţi anticorpii pot persista în titru mic pentru perioade foarte lung de timp, uneori tot restul veitii, şi pot determina un rezultat pozitiv persistent al testelor netreponemice, fără ca aceasta să mai semnifice infecţie activă şi să mai necesite tratament.

În aceste situaţii, pentru a consideră că răspunsul terapeutiv este adecvat este necesară observarea unei reduceri de patru ori a titrului testului netreponemic, ceea ce echivalează cu o modificare de două diluţii (de ex: de la titru de 1:16 la 1:4 sau de la 1:32 la 1:8).

Pentru monitorizarea răspunsului la tratament este recomnadabil să se utilizeze secvenţial acelaşi tip de test netreponemic şi, preferabil, acelaşi laborator, deoarece rezultatele cantitative obţinute prin RPR şi VDRL nu sunt direct comparabile.

Majoritatea pacienţilor cu teste treponemice pozitive vor rămâne seropozitivi pentru aceste teste pentru tot restul vieţii, independent de tratamentul administrat sau activitatea bolii. Din acest motiv, precum şi din cauză că titrul testelor treponemice se corelează foarte slab cu activitatea bolii, utilizarea testelor treponemice pentru monitorizarea răspunsului la tratament este nerecomandabilă.

În cadrul laboratorului nostru pot fi efectuate atât ţeste netreponemice (RPR) cât şi treponemice (TPHA). Pentru realizarea acestor testări este nevoie de recoltarea unui vacutainer cu dop roşu cu sau fără gel separator şi cu activator de coagulare.

Furnizarea rezultatelor se face în 24 ore, cu posibilitatea executării testelor în regim de urgenţă şi eliberarea buletinului de analize în aceeaşi zi după oră 18:00. aspectul lipemic al serului obţinut după coagularea sângelui interfera cu rezultatul testului.

De aceea se va evita recoltarea probei de sânge după ingestia de alimente. De asemenea, alcoolul diminuă intesitatea reacţiei în cazul testelor netreponemice, astfel încât se va interzice ingestia de alcool cu cel puţin 24 ore înainte de recoltarea probei.