- Introducere
1.1. Definitie
Afectiune cutanata cronica de etiologie necunoscuta, localizata pe zone fotoexpuse si declansata sau agravata de expunerea la soare.
1.2. Importanta medico-sociala
- frecventa maxima de aparitie 20-40 de ani
- raportul barbati : femei este de 3 : 2 pana la 3 : 1
- 5 % dintre pacientii cu LEC vor dezvolta lupus eritematos sistemic
- Criterii de diagnostic
2.1. Simptome si semne clinice esentiale
- Placi eritemato-papulo-scuamoase localizate pe zone fotoexpuse, care se vindeca cu cicatrici atrofice
- Placi eritemato-papulo-scuamoase si alopecice pe pielea paroasa a capului
2.2. Explorari pentru diagnostic
2.2.1. Minimale
- examen histopatologic
- ex. hematologice
- probe inflamatorii
- ex. sumar de urina
- teste imunologice : AAN, AA-ADN, anticorpi anti Ro, anti La, C3, C 4
2.2.2. Optionale
- imunofluorescenta directa
- Atitudine terapeutica
3.1. Principii generale
– evitarea expunerii la ultraviolete artificiale si la soare
– utilizarea de fotoprotectoare cu spectru larg anti UVA si UVB, cu factor de protectie peste 15 – 30
3.2. Tratament medicamentos
TOPIC
– corticosteroizi topici – de prima intentie in toate formele de lupus eritematos; clasa I-III in functie de raspunsul terapeutic
– corticosteroizi administrati intralezional – pentru leziunile rezistente la corticosteroizii topici (sol. Triamcinolone acetonide)
SISTEMIC
– antimalarice – prima optiune
– Hidroxiclorochin (Plaquenil) 200 mg/zi in 2 prize timp de 12 saptamani cu reevaluare clinica si biologica
– se pastreaza doza pana la remisiunea leziunilor, apoi se scade treptat
– efecte secundare – afectarea retinei – se recomanda control oftalmologic initial si la fiecare 6 luni
– cortizonice sistemice
– dapsona – tratament alternativ, dupa corticosteroizii topici si antimalarice
– doza initiala 100 mg/zi – se ajusteaza in functie de raspunsul terapeutic si efectele secundare
– alte tratamente (pentru cazurile severe, rezistente la tratamentele anterioare)
– azathioprina
– thalidomida
– acitretin
– izotretinoin
3.3. Criterii de internare
– internarea este necesara :
– la debutul bolii pentru stabilirea diagnosticului
– in cazurile rezistente la tratamentele obisnuite
3.4. Dispensarizare (sarcinile medicului de familie)
- depistarea cazurilor noi si dirijarea catre medicul specialist
- monitorizarea tratamentului indicat de medicul specialist si a efectelor adverse
Informaţiile oferite de LaMedic.ro sunt concepute să vină în sprijinul, şi nu să înlocuiască relaţia existentă între pacient / vizitator al website-ului şi medicul său.