Laborator Synevo
Informatii generale si recomandari
Gamapatiile monoclonale, a caror cauza reala nu este cunoscuta, includ mai multe afectiuni ce se caracterizeaza prin proliferare aparent necontrolata a celulelor implicate in producerea de anticorpi asociata cu sinteza si secretia de catre aceste celule a unei gamaglobuline omogene structural si/sau a subunitatilor polipeptidice componente. Gamapatiile monoclonale cuprind: mielom multiplu (MM), mielom multiplu cu lanturi usoare (LCMM), macroglobulinemia Waldenstrom (WM), mielom nonsecretant (NSMM), mielom multiplu cu evolutie lenta (SMM), gamapatie monoclonala cu semnificatie nedeterminata (MGUS), amiloidoza primara sistemica (AL) si boala depozitelor de lanturi usoare (LCDD).
Imunoglobulinele monoclonale secretate de aceste celule servesc ca marker de proliferare clonala, iar cuantificarea lor poate fi folosita pentru monitorizarea bolii2;3;5:6.
Moleculele de imunoglobuline sunt formate din doua lanturi grele identice (α, δ, ε, γ sau μ), care definesc clasa de anticorpi, si doua lanturi usoare identice (κ sau λ). Fiecare lant usor este legat covalent de un lant greu, iar cele doua lanturi grele sunt legate covalent intre ele la nivelul regiunii „balama”.
La persoanele sanatoase, majoritatea lanturilor usoare din ser exista sub forma legata. Cu toate acestea, un nivel plasmatic scazut de lanturi usoare libere poate fi detectat in serul persoanelor normale din cauza supraproductiei si secretiei de lanturi usoare de la nivelul plasmocitelor. In ser, lantul usor liber kappa exista in principal ca monomer (greutate moleculara de 22.5 kDa), iar lantul usor liber lambda, ca dimer legat covalent, cu o greutate moleculara de aproximativ 45 kDa. Acest lucru va conduce la o rata de filtrare glomerulara diferentiata pentru formele libere k si λ si poate explica valoarea raportului κ:λ de 0.625 in ser in comparatie cu raportul formelor legate care este de 2.02;3;5:6.
Lanturile usoare sunt, de obicei, filtrate la nivelul glomerulilor renali si apoi reabsorbite in tubii proximali, astfel incat concentratia urinara este foarte mica sau nedetectabila. Productia unor cantitati mari de lanturi usoare monoclonale poate depasi insa capacitatea de reabsorbtie a rinichilor si acestea pot fi cuantificate cu usurinta in urina. Evidentierea lanturilor usoare monoclonale urinare (proteinurie Bence Jones) a fost folosita ca marker de diagnostic pentru mielomul multiplu inca din 1847, cand a fost descris de Dr. H. Bence Jones4;5.
Desi studiile efectuate au demonstrat superioritatea dozarii in ser a lanturilor usoare libere in diagnosticul gamapatiilor monoclonale, exista anumite situatii in care se indica testarea simultana a probelor de ser si urina:
-diferentierea gamapatiilor monoclonale (MGUS de MM sau AL);
-cazuri neexplicate de insuficienta renala, insuficienta cardiaca, fracturi, leziuni osteolitice, deficit imun3.
De asemenea testul mai poate fi util si in monitorizarea pacientilor cu mielom multiplu cu lanturi usoare la care componentul monoclonal seric este redus sau absent, iar componentul monoclonal urinar este mare5.
Specimen recoltat – urina din 24 ore1.
Recipient de recoltare – eprubeta pentru urina1.
Volum proba – un esantion de 10 mL1.
Stabilitatea probei – urina este stabila 1 luna la 2-8°C1.
Metoda – nefelometrica2.
Valori de referinta
Lanturi usoare libere tip κ: <7.1 mg/L
Lanturi usoare libere tip λ: <3.9 mg/L
Raport κ:λ – 0.7 -6.21.
Interpretarea rezultatelor
In mod normal nivelurile de lanturi usoare in urina sunt reduse. Cresterea concentratiei urinare de lanturi usoare kappa si/sau lambda poate fi observata atat in tulburari benigne (policlonale) cat si maligne (monoclonale).
Aparitia unor niveluri mai ridicate de lanturi usoare policlonale in urina poate indica afectiuni renale sau boli autoimune.
Un raport κ:λ anormal in urina se intalneste in bolile limfoproliferative maligne, cum ar fi mielomul multiplu. Astfel, un raport κ:λ >6.2 sugereaza prezenta lanturilor usoare monoclonale de tip κ; pe de alta parte, un raport κ:λ <0.7 sugereaza prezenta lanturilor usoare monoclonale de tip λ.
In specimenele de 24 ore, o crestere de > 25% in concentratie sugereaza progresie sau recidiva; o scadere cu mai mult de 25% sugereaza raspuns pozitiv la tratament3;5.
Limite si interferente
Testul nu este suficient de sensibil pentru a detecta anomalii monoclonale mici, astfel ca un raport κ:λ normal nu exclude intotdeauna o proteina monoclonala. In aceste situatii electroforeza proteinelor urinare cu imunofixare constituie o metoda mai sensibila5.
Bibliografie
- Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog
- Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Free κ and λ Light Chains Plus Ratio, Quantitative, Serum. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication
- Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Free κ and λ Light Chains Plus Ratio, Quantitative, Urine. www.labcorp.com . 2010. Ref Type: Internet Communication
- Katzmann JA, Kyle RA, Benson J, Larson DR, Snyder MR, et al. Screening Panels for Detection of Monoclonal Gammopathies In Clin Chem. June 2009;doi:10.1373/clinchem.126664.
- Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. Immunoglobulin Total Light Chains, Urine. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.
- Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. Immunoglobulin Free Light Chains, Serum. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.