Site icon laMedic.ro

Glucagon

Laboratorul Synevo

 

Informatii generale

Glucagonul, un hormon peptidic alcatuit din 29 aminoacizi, este produs de catre celulele insulare pancreatice de tip alfa si de catre hipotalamus.

Functia glucagonului hipotalamic este insuficient cunoscuta; pana in prezent nu s-au identificat afectiuni asociate cu tulburari functionale ale hormonului hipotalamic.

Hormonul pancreatic intervine in reglarea metabolismului glucidic, secretia sa fiind stimulata de catre hipoglicemie, avand drept rezultat cresterea glicemiei. Efectul hiperglicemiant al glucagonului se datoreaza stimularii glicogenolizei hepatice si gluconeogenezei; nu exercita efect asupra glicogenului muscular. Dupa normalizarea glicemiei secretia de glucagon este inhibata4.

Functia renala afecteaza metabolismul glucagonului; in insuficienta renala sunt intanite valori crescute ale glucagonului à jeun care se normalizeaza dupa un transplant renal eficient1.

O secretie excesiva de glucagon poate conduce la hiperglicemie sau poate agrava o hiperglicemie preexistenta. O secretie excesiva inadecvata poate fi intalnita uneori la diabetici, in special la pacientii cu cetoacidoza si poate complica management-ul acestei afectiuni. In momentul in care insulinoterapia controleaza eficient diabetul nivelurile de glucagon se apropie de normal.

Glucagonoamele sunt tumori pancreatice rare cu originea in celulele insulare. Pacientii cu tumori secretante de glucagon pot prezenta tabloul clasic de boala ce include eritem necrolitic migrator, diabet si diaree sau pot avea simptome si semne mai putin specifice3;4.

Niveluri crescute de glucagon mai pot fi intalnite in tumori carcinoide si alte tumori neuroendocrine precum si in carcinomul hepatocelular.

Un raspuns scazut sau absent al glucagonului la hipoglicemie poate fi intalnit  in diabetul zaharat de tip I si poate contribui la aparitia unor reactii hipoglicemice severe si prelungite.

Un deficit de glucagon reflecta o pierdere de tesut pancreatic1.

Recomandari pentru determinarea glucagonului – diagnosticul si monitorizarea tumorilor secretante de glucagon; evaluarea pacientilor diabetici cu episoade severe de hipo- sau hiperglicemie4.

Pregatire pacient – pentru nivelurile bazale: à jeun (pe nemancate) – cel putin 8 ore de la ultima ingestie de alimente. Se va evita stres-ul pacientului in momentul recoltarii probei (stres-ul poate altera nivelurile normale de glucagon)2.

Specimen recoltat – sange venos; vacutainerul se agita foarte usor, prin rasturnare si se pune imediat pe gheata; se transporta la laborator cat mai repede posibil pentru a fi centrifugat2.

  

Recipient de recoltare – vacutainer cu EDTA K3 racit in prealabil la 2-8°C2.

Cantitate recoltata  cat permite vacuumul2.

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat, care nu a fost adus la laborator pe gheata sau plasma care nu fost separata imediat dupa recoltare2.

Prelucrare necesara dupa recoltare  in maxim 30 de minute de la recoltare se separa plasma prin centrifugare 15 minute la 1500 x g [g = (1118 + 10-8) x (raza in cm) x (rpm)2] de aceea probele din Bucuresti vor fi recoltate numai la sediul laboratorului Grozovici; pentru separarea plasmei se foloseste  o pipeta de plastic. Se lucreaza imediat; daca acest lucru nu este posibil, plasma se pastreaza la -20°C in recipient de plastic (polipropilen sau polistiren); probele de plasma recoltate in afara sediilor laboratorului vor fi transportate in recipientul destinat probelor congelate2.

Stabilitate proba  plasma este stabila 6 luni la -20°C sau la -70°C; nu decongelati/recongelati2.

Metoda – ELISA2.

Valori de referinta – 60-177 ng/L2.

Interpretarea rezultatelor

Niveluri crescute de glucagon se intalnesc in:

1) primul sindrom include o eruptie cutanata caracteristica (eritem necrolitic migrator), diabet zaharat sau intoleranta la glucoza, scadere ponderala, anemie, tromboze venoase. Aceasta forma este insotita de niveluri foarte ridicate de glucagon (>1000 ng/L);

2) al doilea sindrom asociaza un diabet zaharat sever;

3) al treilea sindrom este asociat cu sindromul neoplaziei endocrine multiple si este caracterizat prin niveluri de glucagon mai scazute comparativ cu celelalte 2 forme3.

Prezenta unei tumori secretante de glucagon este suspectata atunci cand se obtin valori crescute ale glucagonului plasmatic bazal in absenta hipoglicemiei. De asemenea dupa incarcarea cu glucoza nu apare o supresie a secretiei de glucagon. Tratamentul eficient al acestor tipuri de tumori determina normalizarea nivelului de glucagon3;4.

Aceasta categorie de pacienti este predispusa la episoade de hipoglicemie recurenta. Aceasta tulburare poate fi permanenta (in cazul distructiei celulelor alfa-insulare sau unei neuropatii autonome) sau functionala (datorata unui control prea riguros al glicemiei si reversibila dupa scaderea dozelor de insulina)4. 

  

Niveluri scazute de glucagon se intalnesc in:

Limite si interferente

Anticorpii heterofili prezenti in serul pacientilor pot interactiona cu imunoglobulinele incluse in componentele kit-ului si da rezultate neconcludente4.

Bibliografie

  1. Frances Fischbach. Chemistry Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8

Ed., 2009, 344-345.

  1. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.
  2. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Glucagon, Plasma. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
  3. Mayo Clinic/Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. Glucagon, Plasma. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.
Exit mobile version