Vitamina A

Analize medicale

Laborator Synevo

Informatii generale

Vitamina A este o vitamina liposolubila obtinuta din doua clase de compusi:

-vitamina A naturala preformata: retinolul si compusii sai;

-precursorii de vitamina A (provitamina A):  beta carotenul si compusii inruditi3.

Sursele alimentare de vitamina A sunt reprezentate de:

– ficat (in concentratie mare in cel de peste si de urs polar), lactate, galbenus de ou – pentru retinol,

-fructe si legume verzi, galbene, portocalii (brocoli, pepene galben, cartofi, morcovi, rosii, spanac) – pentru beta caroten.

Retinolul este indispensabil vazului (mai ales vederii crepusculare); de asemenea este necesar pentru cresterea si diferentierea tesuturilor, cresterea osoasa, procesul de reproducere, dezvoltarea embrionara, sinteza glicoproteinelor, prevenirea cancerului si afectiunilor cardiovasculare. Impreuna cu anumiti carotenoizi, vitamina A creste imunitatea scazand riscul infectiilor1;3.

Doza zilnica recomandata este de 800 μg la femei, copii peste 10 ani si varstnici; 1000 μg la barbati, adolescenti, si gravide; 1300 μg in perioada de lactatie.

Deficitul de vitamina A apare intr-o dieta saraca in produse lactate si vegetale sau in sindroame de malabsorbtie3. Acesta reprezinta principala cauza de orbire datorata distrugerii corneei in tarile subdezvoltate din Africa, Orientul Mijlociu si Asia de Sud-Est. Printre manifestarile carentei de vitamina A se numara modificari degenerative ale ochilor (xeroftalmie) si pielii (descuamari). Pot fi afectate de asemenea epiteliile traheale, bronsice, ale tractului urinar, ductelor pancreatice, uterului si glandelor salivare; se poate inregistra si o scadere a imunitatii. Primul semn al deficitului de vitamina A este hemeralopia (pierderea acuitatii vizuale in lumina slaba).

Excesul de vitamina A poate fi toxic la persoanele tratate timp indelungat cu suplimente alimentare ce contin vitamina A. Manifestarile intoxicatiei cu vitamina A sunt diverse: piele uscata, glosita, voma, alopecie, hipercalcemie, demineralizari osoase, adenopatii, hiperlipidemie, amenoree, cresterea tensiunii intracraniene cu edem papilar (manifestari de pseudotumor cerebri), fibroza hepatica cu hipertensiune portala. Femeile insarcinate care iau vitamina A in exces pot avea un fat cu malformatii congenitale (craniofaciale, cardiace) sau pot suferi un avort spontan. Doze crescute de derivati sintetici ai retinolului sunt teratogene. Carotenul in exces poate determina o colorare portocalie a pielii ce poate fi confundata cu icterul. Toate manifestarile intoxicatiei cu vitamina A sunt reversibile dupa incetarea aportului excesiv1;3;4.

Recomandari pentru determinarea vitaminei A – suspiciune clinica de deficit sau exces; monitorizarea tratamentului cu vitamina A1.

Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate) minimum 8 ore; se va evita consumul de alimente ce contin vitamina A cu 48 ore inaintea recoltarii pentru pacientii peste 6 luni si cu 24 ore inaintea recoltarii pentru cei <6 luni2.

Specimen recoltat – sange venos2.

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator4.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare, se congeleaza imediat si se acopera cu o folie de aluminiu in vederea protejarii de lumina; probele recoltate in afara laboratorului vor fi transportate in recipientul destinat probelor congelate2.

Volum proba – minim 2 mL ser2.

Cauze  de respingere a probei – specimen intens hemolizat, lipemic, decongelat sau neprotejat fata de lumina2.

Stabilitate proba – serul separat este stabil 1 luna la -20°C2.

Metoda – cromatografie de lichide sub inalta presiune (HPLC)2.

Valori de referinta  

0.3 – 0.8 mg/L (300-800 μg/L).

Factor de conversie: μg/dL x 0.0349 = μmol/L2.

Interpretarea rezultatelor

Obtinerea unor valori scazute indica un deficit de vitamina A datorat unui aport scazut sau malabsorbtiei. O valoare <200 μg/L impune tratament cu vitamina A (recomandare OMS), iar scaderea sub 100 μg/L indica un deficit sever1.

Valorile peste 1200 μg/L indica hipervitaminoza A si posibila toxicitate1;4.

Limite si interferente

Ingestia acuta de alcool poate determina niveluri serice crescute de vitamina A. Nerespectarea conditiilor de recoltare à jeun sau administrarea unor suplimente de vitamine poate avea drept consecinta obtinerea unor valori fals crescute1;4.

Bibliografie

  1. Ball GFM: Vitamins: their role in the human body. Oxford, Blackwel Publishing, 2004, 133-187
  2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
  3. Martin J. Salwen. Vitamins and Trace Elements. In Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory

Methods.Sauders Elsevier 21-Ed 2007- 380-381; 383-384.

  1. Ross AC: Vitamin A and carotenoids. In Modern Nutrition in Health and Disease. 10th edition. Edited by ME Shils, M Shike, AC Ross, et al. Philadelphia, Lippincott Williams and Wilkins, 2006, pp 351-375.