Timp de liza a cheagului euglobulinic (TLCE)

Analize medicale

Laborator Synevo

 

Informatii generale

TLCE este un test global nespecific de screening ce evalueaza activitatea fibrinolitica. Fractiunea euglobulinica a plasmei se refera la proteinele plasmatice care precipita la pH mic si putere ionica scazuta. Precipitatul contine activatorii tisulari ai plasminogenului, plasminogenul, plasmina si fibrinogenul. Inhibitorii  plasmatici ai fibrinolizei, α2-antiplasmina si α2-macroglobulina, nu precipita. Precipitatul euglobulinic este apoi redizolvat intr-o solutie tampon si coagularea este initiata cu calciu. TLCE reprezinta timpul necesar plasminei intrinseci sa dizolve cheagul de fibrina5. Astfel TLCE masoara fibrinoliza in absenta inhibitorilor majori si constituie un indicator al activitatii activatorilor plasminogenului eliberati in vivo dupa ocluzia vasculara8.

Fibrinoliza primara este extrem de rara, in timp ce fibrinoliza secundara, mult mai frecvent intalnita, se poate instala dupa sau simultan cu coagularea intravasculara1;6.Fibrinoliza este prezenta practic la fiecare pacient cu CID, dar aceasta joaca mai degraba un rol homeostatic decat patologic. Aceasta “fibrinoliza secundara” reprezinta raspunsul la generarea persistenta de trombina7.

Fibrinoliza trebuie distinsa clar de fibrinogenoliza (“fibrinoliza primara”), in care fibrinogenul si alti factori de coagulare sunt distrusi proteolitic in urma generarii de plasmina in circulatia generala si se poate dezvolta hemoragie severa.Fibrinogenoliza este activata de mecanisme similare celor care initiaza CID, hipoxia si hipoperfuzia putand duce la eliberarea de activatori tisulari ai plasminogenului. De asemenea fragmentele tumorale pot contine activatori ai plasminogenului alaturi de factor tisular7. Fibrinogenoliza poate fi un raspuns disproportionat in CID (asociat cu embolismul cu lichid amniotic, socul termic si, mai rar, carcinoamele) sau poate rezulta dintr-un mecanism fibrinolitic alterat, ce poate fi mostenit sau dobandit. Fibrinogenoliza poate complica diverse boli, cum ar fi bolile hepatice severe sau unele neoplasme diseminate, in special urogenitale. Fibrinogenoliza si fibrinoliza marcata pot complica perioada puerperala imediata si leucemia promielocitara acuta. De asemenea fibrinoliza marcata a fost asociata cu bypass-ul cardiopulmonar si clamparea aortei din timpul chirurgiei vasculare. Fibrinoliza si, posibil, fibrinogenoliza rezulta de asemenea in urma tratamentului trombolitic. Deficienta mostenita de PAI-1 si α2-antiplasmina rezulta de asemenea in hiperfibrinoliza si tendinta hemoragica7.

Pe de alta parte hipofibrinoliza se poate asocia cu tromboza venoasa, embolism pulmonar, tromboza coronariana, atac ischemic tranzitor sau AVCin deficiente mostenite rare (deficienta de plasminogen, disfibrinogenemia) sau, mai frecvent, in stari hipofibrinolitice dobandite: boala aterotrombotica, tromboza postoperatorie (caracterizate prin niveluri crescute de PAI-1), sarcina (niveluri crescute de PAI-1 si PAI-2, acesta din urma produs de placenta), administrarea de inhibitori ai fibrinolizei (ca de ex. acid epsilon aminocaproic la pacientii cu CID)3.

Pregatire pacient  à jeun (pe nemancate). Pacientul nu va face exercitii fizice inainte de recoltare4.

Specimen recoltat  sange venos, recoltat in vacutainer de plastic sau sticla siliconata cu citrat de Na 0.105M (raport citrat de sodiu – sange=1/9; capac bleu/verde)4.

Presiunea realizata de garou trebuie sa fie intre valoarea presiunii sistolice si cea a presiunii diastolice si nu trebuie sa depaseasca 1 minut. Daca punctia venoasa a esuat, o noua tentativa pe aceeasi vena nu se poate face decat dupa 10 minute.

Pentru a evita eliberarea de activatori ai plasminogenului nu se va masa vena din care se recolteaza; nu se va lasa pacientul sa pompeze excesiv din pumn1.

Nu se va recolta de pe un cateter heparinizat5.

Cantitate recoltata – cat permite vacuumul; pentru a preveni coagularea partiala a probei se va asigura amestecul corect al sangelui cu anticoagulantul, prin miscari de inversiune a tubului4.

Prelucrare proba – imediat dupa recoltare se introduce vacutainerul 5 minute la 4ºC; se centrifugheaza apoi 10 minute la 5000 turatii/minut, dupa care se separa plasma deplachetata4

Stabilitate proba – proba de sange recoltata se transporta la laborator in maxim 15-20 de minute, pe gheata. Plasma trebuie lucrata in interval de 90 de minute de la centrifugare1;4.

Cauze de respingere a probei – vacutainer care nu este plin; proba hemolizata sau coagulata; proba care nu a sosit in laborator in maxim 15-20 de minute de la recoltare; proba care nu a fost transportata pe gheata4.

Metoda – manuala, conform tehnicilor de lucru din laborator4.

Valori de referinta4

Sex

Valori (minute)

Barbati

120-180

Femei

150-210

Valori critice  TLCE <60 min semnifica aparitia fibrinolizei patologice1.

Semnificatie clinica

 TLCE scurtat semnifica cresterea activitatii fibrinolitice si poate aparea in fibrinoliza primara si secundara.

– TLCE prelungit implica defecte in sistemul fibrinolitic asociate cu hipofibrinoliza.

Limite si interferente

Potentialul diagnostic al testului este limitat de variatiile foarte mari ale timpului de liza printre indivizii sanatosi5.

Activitatea fibrinolitica poate creste cu varsta sau dupa exercitii fizice moderate.

– Testul este neinterpretabil in prezenta unei hipofibrinogenemii severe8. De asemenea in deficienta de FXIII timpul de liza este scurtat5.

– TLCE poate fi prelungit daca nivelul de fibrinogen depaseste 600 mg/dL5.

– Daca procesul fibrinolitic este foarte avansat, se pot obtine valori normale pentru TLCE, ca urmare a depletiei plasminogenului.

– Teste pentru componentele individuale ale sistemului fibrinolitic sunt mai utile in evaluarea pacientilor cu tromboza recurenta care pot avea fibrinoliza anormala8.

  • Medicamente

Scaderi: t-PA, asparaginaza, clofibrat, dextran, streptokinaza, urokinaza1;2.

Bibliografie

  1. Fischbach F, “Blood Studies. Hematology and Coagulation”, A Manual of Laboratory and DiagnosticTest, 8th ed, Philadelphia, 2009, 170-171.
  2. Fischbach F, “APPENDIX J-Effects of the Most Commonly Used Drugs”, A Manual of Laboratory and Diagnostic Test, 8th ed, Philadelphia, 2009, 1237.
  3. Francis C, Marder V, „Clinical Disorders of Fibrinolysis”, Hemostasis and Thrombosis. Basic Principles and Clinical Practice, Colman R, Marder V, Clowes A, George J, Goldheber S, 5th Ed, Lippincott Williams & Wilkins, 2006, 1035-41.
  4. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.
  5. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Euglobulin Lysis Time. www.labcorp.com. 2010. Ref Type: Internet Communication.
  6. Poppa C, Enache F, “Metode de explorare a hemostazei”, Tratat de Medicina Interna-Hematologie-partea a II-a, Paun R,Colita D, Bucuresti, 1999, 1234.
  7. Rodgers G, “Acguired Coagulation Disorders”, Wintrobe`s Clinical Hematology, Greer J, Foerster J, Lukens J, Rodgers G, Pareskevas F, Glader B, 11th ed, Lippincott Williams & Wilkins, 2004, 1687.
  8. Rodgers G, “Diagnostic Approach to the Bleeding Disorders”, Wintrobe`s Clinical Hematology, Greer J, Foerster J, Lukens J, Rodgers G, Pareskevas F, Glader B, 11th ed, Lippincott Williams & Wilkins, 2004, 1520.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *