Mamografia

Analize medicale

Medic primar radiolog Aurel Diculescu / SanatateaTV

 

Mamografia reprezinta radiografia glandelor mamare, care se face la nivel bilateral, in doua incidente, eventual si cu o incidenta suplimentara, si care nu prezinta din punct de vedere al iradierii niciun fel de risc pentru pacienta. 

Dupa varsta de 35 de ani se recomanda ca femeile sa-si faca o astfel de radiografie a sanului cel putin o data pe an. In momentul in care va prezentati la mamografie, nu trebuie sa aveti cunostinte sau o pregatire anterioara, gratie adaptabilitatii aparatelor la fiziologia sanului, dar si a unei scurte sedinte de instruire pe care v-o face doctorul dumneavoastra. Marea problema ce poate fi relevata de o mamografie este identificarea unei tumori la nivelul sanului, de natura benigna sau maligna. Limitele dintre acestea doua sunt destul de putin transante, de aceea cand exista o supozitie de malignitate, adesea este bine sa cerem de urgenta un control de certitudine, cum ar fi examenul histopatologic. De cele mai multe ori certitudinea diagnostica nu poate fi stabilita numai pe baza examenului mamografic. 

Se poate intampla ca, in proportie de 8-10 %, in functie si de experienta medicului care interpreteaza mamografia, examenul histopatologic sa furnizeze date inverse privind un rezultat benign/malign. Acesta este un aspect foarte delicat, caci rezultatul fals negativ mamografic poate crea prejudicii mari, dand asigurari pacientei ca anomalia pe care o are nu are nicio importanta, iar dupa o perioada de un an sau un an jumate aceasta sa degenereze in metastaze – astfel momentul terapeutic se pierde, iar sansele pacientei de insanatosire scad dramatic.   

Ductografia constituie acea metoda de investigatie ce se aplica unui san secretant – pacienta poata sa constate ca, in anumite momente, intre cicluri spre exemplu, una din glandele mamare are o secretie: seroasa, sero-sanghinolenta, sanghinolenta, fiind vorba in aceste situatii de un posibil fibroadenom dendiritic intracanalicular. Ductografia se face, de obicei, intraspitalicesc si mai rar in ambulatoriu, si consta in introducerea unei substante de contrast pentru radiografierea canalelor galactoforme. 

Revenind la mamografie, dr. Aurel Diculescu mentioneaza ca mamografia evidentiaza, pe langa structura glandei mamare, si prezenta la nivelul ei a unor formatiuni care in mod normal nu au ce cauta pe respectiva imagine mamografica. In functie de experienta radiologului care interpreteaza imaginea mamografica, analizand elementele de contur, de intensitate, de prezenta sau absenta microcalcificarilor la nivelul sanului, se pot trage concluzii, apropiate de certitudinea diagnostica, asupra aspectului benign sau malign. Trebuie insa retinut ca biopsia este arbitrul suprem in materie de diagnostic al cancerului mamar. Niciun chirurg nu va efectua o ablatie a glandei mamare si niciun oncolog chimioterapeut nu va lua in tratament o pacienta, pana nu are certitudinea histopatologica. 

Odata pus diagnosticul clar, stabilindu-se ca este vorba de o leziune mamografica cert maligna, trebuie sa se asigure certitudinea diagnostica prin examen histopatologic, aplicandu-se apoi tratamentul conform stadiului si schemei terapeutice de principiu. Daca leziunea prezinta numai suspiciuni de malignitate (elementele la un anumit nivel nu sunt suficient de clare), se cere extinderea investigatiilor: ultrasunete sau control periodic la 3 luni, 6 luni; in functie de modificarile care apar pe imagine stabilindu-se actul terapeutic. 

Pentru ca mamografia sa aiba rezultate cat mai concludente, trebuie urmate cateva repere si anume: efectuarea acesteia la mijlocul perioade intre cele doua cicluri menstruale (intre a XIV-a si a XVII-a zi); daca in trecut pacienta a mai facut mamografii, este bine sa se prezinte cu ele la consult pentru a putea fi analizata situatia in ansamblu.