Care sunt cauzele infecţiilor hepatice?
Deşi există multe tulburări ale ficatului – provocate de viruşi, boli genetice, obezitate sau consum excesiv de alcool – hepatita B este una dintre cele mai frecvente infecţii ale ficatului. Hepatita B este cauzată de virusul hepatitic B (VHB). Peste două miliarde de oameni din întreaga lume prezintă semne care atestă că au trecut prin această infecţie. În multe cazuri, infecţia acută se vindecă spontan fără complicaţii pe termen lung. Totuşi, poate evolua către o afecţiune cronică sau pe întrega durată a vieţii pentru care nu există vindecare. În timp ce prevalenţa hepatitei cronice diferă în funcţie de modul de transmitere şi de vârsta persoanelor în momentul dobândirii infecţiei, în jur de 10 % din cazurile de infecţie acută întâlnite la adulţi vor evolua către infecţii cronice. În jur de 350 milioane de oameni din întreaga lume suferă de hepatită cronică B.
Cum se transmite hepatita B?
Virusul Hepatitie B (VHB) se transmite interuman prin contact cu sângele infectat sau cu secreţiile organismului. Modul cel mai frecvent de transmitere diferă în funcţie de regiunea geografică. În Europa de Vest, virusul este transmis pe cale sexuală de la o persoană infectată dar şi prin folosirea în comun a aceloraşi ace şi seringi. În schimb, în Asia şi în Orientul Mijlociu, VHB este cel mai adesea transmis de la mamă la copil şi în comunităţile de copii. Alte căi frecvente de transmitere includ folosirea în comun cu persoanele infectate a obiectelor de igienă personală, cum ar fi periuţa de dinţi sau aparatul de ras, precum şi utilizarea echipamentelor nesterile pentru piercing corporal şi tatuaje. Mamele infectate pot transmite virusul copiilor lor în timpul naşterii, dar şi personalul medical care a intrat în contact cu sângele infectat prin înţeparea accidentală cu ace este, de asemenea, expus riscului de infecţie.
Cum răspunde ficatul infecţiei?
Orice infecţie hepatică va duce la inflamaţia ficatului şi afectarea capacităţii sale de a-şi îndeplini funcţiile vitale. Complicaţiile pot fii asociate cu o capacitate scăzută a organismului de a lupta împotriva infecţiilor, ducând la formarea unui ţesut cicatriceal în cantitate redusă până la moderată, cunoscut sub numele de fibroză şi la formarea de ţesut cicatriceal în cantitate mare, fenomen numit ciroză. Este foarte important de ştiut că adeseori bolile hepatice nu prezintă semne sau simptome specifice, iar complicaţiile hepatice pot rămâne nediagnosticate mulţi ani.
Care sunt consecinţele asupra sănătăţii ale unui ficat infectat cu VHB?
Cele mai multe dintre persoanele care suferă de hepatita B nu prezintă semne sau simptome specifice, dar sunt supuse unui risc foarte mare de a dezvolta ciroză sau cancer hepatic. De fapt, 15-25 % dintre acestea mor din cauza complicaţiilor bolii hepatice cauzate de VHB. Ciroza, înlocuirea ţesutului normal al ficatului cu ţesut conjunctiv cicatrizat, se dezvoltă în câţiva ani din cauza leziunilor sau infecţiei pre-existente a ficatului. În cele din urmă, ciroza duce la insuficienţă hepatică din cauza faptului că ţesutul hepatic afectat moare, iar capacitatea ficatului de a funcţiona se deteriorează. Pe lângă ciroză, hepatita B este responsabilă de 80% din cazurile de cancer hepatic care este aproape întotdeauna mortal. Virusul Hepatitei B (VHB) este cauza principală a bolii hepatice cronice şi a decesului de cauză hepatică în întreaga lume.
Care sunt cele mai bune metode de prevenire a răspândirii hepatitei B?
Vaccinarea este principalul mod de prevenire a hepatitei B. Vaccinul este eficient doar în cazul indivizilor care nu au fost infectaţi anterior cu acest virus. În România, Programul Naţional de Imunizare Împotriva Hepatitei B funcţionează din anul 1994. Astfel, în cadrul acestui program, toţi copiii sunt vaccinaţi împotriva hepatitei B în primele zile de la naştere. Pentru adulţi, există vaccinuri disponibile în farmacii, contra-cost. Toţi indivizii care pot fi expuşi riscului de a contracta hepatita B trebuie să meargă la medic pentru că un simplu test de sânge va putea diagnostica hepatita B. Depistarea infecţiei cu VHB este importantă nu numai din cauza consecinţelor asupra sănătăţii individului, dar şi pentru că persoanele infectate pot răspândi boala întrucât nu ştiu că o au în organism. În cele din urmă, prevenirea răspândirii hepatitei B necesită înţelegerea factorilor de risc şi evitarea situaţiilor care pot duce la expunerea la virus.
Care sunt opţiunile de tratament disponibile?
Nu există un medicament care poate vindeca hepatita cronică B dar există tratamente care ajută la prevenirea dezvoltării complicaţiilor severe sau a complicaţiilor care pun în pericol viaţa pacienţilor. Unele medicamente acţionează prin creşterea răspunsului sistemului imunitar la infecţie. Alte medicamente acţionează interferând direct cu procesul prin care virusul se înmulţeşte în celulă, reducând cantitatea de copii ale virusului din sânge. Obiectivele tratamentului includ:
- Reducerea cantităţii de virus din sânge
- Menţinerea unor nivele cât mai scăzute de-a lungul timpului
Opţiunile de tratament trebuie discutate întotdeauna cu medicul dvs. care vă poate explica importanţa obiectivelor tratamentului.
Ce este rezistenţa virală?
În cazul unei persoane cu hepatită cronică B, organismul produce zilnic miliarde de noi copii ale virusului hepatitei B. Totuşi, o mulţime de greşeli apar spontan în replicarea virusului, iar aceste greşeli duc la mutaţii ale virusului.
De aceea, evaluarea rezistenţei virusului este foarte importantă în monitorizarea tratamentului unui pacient cu hepatită B.
Medicamentele care au acţionat foarte bine în menţinerea nivelului redus al replicării virale şi în controlul încărcăturii virale ar putea, după o perioadă de timp, să nu mai aibă efect asupra virusurilor mutante. De aceea, deoarece încărcătura virală poate creşte din nou rapid, este foarte important să fie ales un tratament antiviral potent care poate suprima rapid virusul şi care oferă o barieră genetică înaltă împotriva rezistenţei (când virusul trebuie să dobândească mutaţii multiple pentru a învinge inhibiţia realizată de medicament).
Cum ştiu pacienţii dacă tratamentele sunt eficiente?
Pacienţii ar trebui să meargă frecvent la medicul specialist. Există teste care pot determina cantitatea de virus din sânge şi pot verifica şi dacă încărcătura virală este ţinută sub control.
Vor fi noile medicamente de folos?
O parte dintre pacienţi pot dezvolta rezistenţă la prima generaţie de medicamente antivirale orale. Totuşi, există medicamente noi, mai potente, care au demonstrat rate scăzute de apariţie a rezistenţei în tratamentul pacienţilor naivi, netrataţi anterior cu antivirale orale şi care pot oferi o strategie susţinută şi eficientă de management al hepatitei cronice B.
