Diferența între a vorbi și a asculta

Stiri

Explicaţiile psihologului Laura Maria Cojocaru
Diferența între a vorbi și a asculta

Când suntem într-o interacțiune umană, avem uneori tendința să ne ducem în extreme în ceea ce privește comunicarea. Uneori ne dorim, conștient sau instinctiv, să ne vărsăm “of-ul”, să ne descărcăm emoțiile, să căutăm sfaturi sau aprobare de la ceilalți, fapt care ne face să vorbim mai mult decât să ascultăm. Alteori, din varii motive (neîncredere, teamă, rușine, indiferență etc), alegem să-i lăsăm pe ceilalți să vorbească prea mult și noi să fim doar “spectatori”.

În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), niciuna dintre aceste extreme nu ne aduce beneficia, ci întotdeauna echilibrul este cel mai bun răspuns la această dilemă. Totodată specialistul afirmă că există 3 principii de bază atunci când dorim să oferim întreaga atenție persoanei din fața noastră atunci când dorește să ne comunice un lucru și, de cealaltă parte, atunci când dorim să ne exprimăm gândurile și sentimentele.

1. Dacă mai mult vorbești tu, vorbești din ceea ce știi deja. “Ceea ce știi deja te duce repetitiv în ceea ce trăiești, cu rezultatele de acum. => Dacă îți dorești o schimbare în bine sau în și mai bine, propune-ti pentru început să asculți mai mult decât să vorbești (alege persoane de la care ai ceva de învățat!), pentru a afla noi informații, perspective, strategii, pentru a-ti șlefui resursele interioare”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
2. Continuă să asculți în timp ce aplici ceea ce ai primit că informație, unelte, ghidaj. “Ceea ce asculți este menit acum să verifice și valideze ce, cum și cât ai înțeles în beneficiul tău și calitatea rezultatelor obținute pentru a face modificările necesare și/sau pentru a completă informația”, afirmă specialistul.
3. După ce ai acumulat informații și ai exersat suficient cât să începi să vezi rezultate, acum este timpul că tu să vorbești mai mult: despre rezultate, despre starea ta de împlinire interioară, despre cum îți menții tonusul și motivația, despre cum te-ai împrietenit cu timpul tău, cu organizarea, cu noile convingeri și strategii.

Motivele pentru care oamenii își doresc schimbarea atitudinii conversaționale
1. Pentru a conștientiza pașii făcuți către transformarea lor, aspect ce îi ajută să-și mențină motivația, energia și încrederea în sine, în metoda și în obiectivul lor.
2. Pentru că, împărtășind, dăruind și învățând și pe alții, vor pune semințele pentru un bine care se va întoarce la ei cel puțin dublu, întărindu-le credințele și accelerând procesul de autocunoaștere și de dezvoltare personală.
Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane, urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite – psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga. De peste 10 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații legate de sănătate, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *