Crom in urina

Analize medicale

Laborator Synevo

 

Informatii generale

Cromul este un metal tranzitional, al carui nume provine din cuvantul grecesc “culoare”, deoarece majoritatea compusilor sai sunt intens colorati. Cel mai important minereu de crom este cromitul. Cromul si sarurile sale anorganice prezinta numeroase aplicatii industriale: placarea metalelor, producerea de aliaje diverse, materiale refractare, pigmenti si conservanti2.

Cromul in stare trivalenta este cea mai abundenta forma de crom din mediu. Fiziologic, cromul detine un rol important in metabolismul glucozei2 si de asemenea in sinteza colesterolului1.  Scaderea cromului in organism este asociata cu rezistenta la insulina(hiperinsulinism), risc crescut de insuficienta cardiaca congestiva, hipercolesterolemie, reducerea fertilitatii1. Desi cromul trivalent in sine are o biodisponibilitate orala redusa, absorbtia sa intestinala este crescuta in prezenta “factorului de toleranta la glucoza”, care formeaza un complex cu Cr3+. Cromul trivalent este considerat a fi relativ netoxic in vivo2.

Fierul inhiba competitiv legarea cromului de transferina, astfel ca pacientii cu hemocromatoza prezinta o retentie scazuta de crom in organism. S-a formulat ipoteza ca deficienta cromului la nivel celular ar avea un rol in dezvoltarea diabetului la pacientii cu hemocromatoza4.

Pe de alta parte, cromul hexavalent reprezinta forma cea mai importanta de crom din punct de vedere toxicologic. Spre deosebire de Cr3+, Cr6+ este absorbit cu usurinta de majoritatea tesuturilor, astfel ca ingestia accidentala sau intentionata de Cr6+ determina intoxicatie acuta manifestata prin varsaturi si leziuni gastrointestinale generalizate, cu hemoragii digestive grave ce pot induce stare de soc hipovolemic. Pacientii care supravietuiesc efectelor toxice initiale dezvolta necroza tubulara acuta, necroza hepatocelulara si afectarea tesuturilor hematoformatoare2.

Expunerea cronica prin inhalarea compusilor de crom insolubili poate produce pneumoconioza cu alterarea functiei pulmonare. Expunerea la saruri anorganice solubile poate precipita aparitia de ulceratii cutanate, dermatita, perforarea septului nazal si manifestari respiratorii de hipersensibilizare4.

Efectul carcinogen al cromului asupra tractului respiratorii a fost documentat prin numeroase studii2.

Recomandari pentru determinarea cromului

-cromul in sange: evaluarea posibilului deficit indus de denutritie (in special la varstnici), traumatisme severe si stres1; monitorizarea pacientilor care primesc preparate de crom in cursul alimentatiei parenterale; evaluarea intolerantei dobandite la glucoza la pacientii cu alimentatie parenterala; evaluarea rezistentei la insulina la pacientii fara complicatii septice care sunt alimentati parenteral4;

-cromul in urina: monitorizarea expunerii profesionale la crom4 .

Pregatire pacient – pentru monitorizarea expunerii profesionale recoltarea probei de urina se va face fie in cursul lucrului, fie la sfarsitul schimbului la incheierea saptamanii de lucru4.

Specimen recoltat  1) sange venos; 2) urina din 24 ore sau 3) o proba de urina spontana3;4.

Cauze de respingere a probei – 1) specimen coagulat; 2), 3) specimen ce contine conservanti3;4.

Recipient de recoltare – 1) vacutainer special pentru metale ce contine EDTA sau heparinat de litiu ca anticoagulant; 2) vas de 2- 3 litri si pahar de plastic de unica folosinta, pentru urina, pe care se noteaza cantitatea totala de urina din 24 ore; nu se folosesc conservanti; 3) eprubeta pentru urina3;4.

Prelucrare necesara dupa recoltare – nu este necesara3.

Stabilitate proba – probele de sange si urina se pastreaza la temperatura camerei sau la frigider pana in momentul lucrului3;4.

Metoda – spectrometrie cu absorbtie atomica (AAS)3.

Valori de referinta

Cromul in sange3:                          Cromul in urina4:

<0.5 ng/mL.                                         <1.5 ng/mL (μg/L) creatinina.

                                                         Expunere profesionala5:

                                                         LBT = 10 μg/g creatinina (recoltare in timpul lucrului);  

                                                         LBT= 30 μg/g creatinina (recoltare la sfarsitul

                                                                   schimbului, la incheierea saptamanii de lucru);      

                                                         LBT = limita biologica tolerabila.

Factor de conversie4: ng/mL x 19.2 = nmol/L; nmol/L x 0.052 = μg/L. 

Bibliografie

  1. Minerals in Human Nutrition. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 7 Ed., 2004: 1148.
  2. Jill C.Merill, et al. Metals. In Principles and Methods of Toxicology. Taylor & Francis, 4th Edition, 2001: 655.
  3. Laborator Synevo. Referinte specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.
  4. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Chromium Plasma and Urine. www.labcorp.com. 2010. Ref Type: Internet Communication.