Cresterea alarmanta a numarului pacientilor diagnosticati cu cancer

Stiri

Oncologia medicală este definită ca ramură a medicinei care se ocupă cu studierea tumorilor și a mijloacelor de prevenire, depistare și de tratament a cancerului. Este un domeniu al științei medicale care se ocupă cu studierea etiologiei, patogenezei, diagnosticului, clinicii, tratamentului, abilitării și profilaxiei cancerului. Oncologul este specialistul, medicul, omul din spatele acestei specialități, ce se ocupa de tratamentul pacienților cu cancer.

Sarcina unui medic oncolog aflat în fața pacientului este destul de grea. De cele mai multe ori, pacientul nu are o educație medicală care să îl ajute să înțeleagă diagnosticul. Oncologul are o sarcină dificilă care implică și latura psihologică prin intermediul căreia diagnosticul devine mai ușor de asimilat. Așadar, omul din spatele diagnosticului este, pentru pacientul său, atât oncolog cât și psiholog.

Secția Oncologie din cadrul Spitalului Județean de Urgenţă Buzău este o secție cu 30 de paturi, în care se internează pacienți ce efectuează tratament oncologic și apoi sunt monitorizați periodic.

În cadrul secţiei Oncologie, sunt trei medici specialiști care îşi desfășoară activitatea, şi anume Dr. Pavel Adriana, Dr. Serescu Radu și Dr. Stan Ene Raluca Alexandra. Echipa de medici din cadrul secţiei Oncologie lucrează adesea împreună pentru a forma un plan de tratament general al pacientului care combină diferite tipuri de tratamente. Echipa poate implica, de asemenea, medici din alte domenii, diagnosticul de cancer al unei persoane fiind unul complex.

În anul 2017, la nivelul secţiei Oncologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău au fost înregistraţi 3.708 pacienţi internaţi. În anul 2019, numărul pacienţilor a crescut, ajungând la 4.557 pacienţi diagnosticaţi cu neoplazii din sfera O.R.L., pulmonare, ale tubului digestiv (colorectal, gastric), mamare sau ale prostatei.

Vârsta pacienţilor oncologici care ajung la noi, în secţie, este foarte variată. La acest moment, în secţia de Oncologie sunt trataţi pacienţi în vârstă de 30 de ani, aceştia fiind cei mai tineri. În anii 2018-2019, la nivel global, s-a observat o frecvenţă crescută a cancerului mamar, la pacienţi cu vârste cuprinse între 30-49 de ani , urmat de cel de col uterin, pulmonar, colo-rectal, gastric la aceeaşi categorie de vârstă, fapt observat şi la nivelul judeţului nostru”, a declarat dr. Pavel Adriana, medic specialist, în cadrul secţiei Oncologie.

Programele de Screening și investigațiile medicale sunt recomandate pentru identificarea leziunilor precanceroase care pot fi tratate înainte ca acestea să devină canceroase. Riscul de cancer poate fi redus și prin alegeri sănătoase ce țin de stilul de viață, de la menținerea unei greutăți sănătoase, la renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool sau protecția pielii de radiațiile UV. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, 30-50% dintre cancere ar putea fi prevenite.

Factori de risc Procent/decese din cauza cancerului asociat factorului de risc
Obezitate și dietă 30-35%
Fumat 25-30%
Agenți infecțioși 15-20%
Sedentarism 5%
Agenți cancerigeni la locul de muncă 5%
Istoric familial de cancer 5%
Consumul excesiv de alcool 4%
Expunerea excesivă la soare 2%
Proceduri medicale sau medicamente 1%

METODE PREVENTIVE RECOMANDATE DE CĂTRE SPECIALIŞTI

 ALIMENTAȚIE ECHILIBRATĂ ȘI SĂNĂTOASĂ !

Un singur aliment sau element nu poate preveni cancerul. E necesară o alimentație sănătoasă cu un aport adecvat de elemente nutritive benefice. Așa cum spunea și Hipocrate, „dacă fiecare individ ar beneficia de cantitatea corectă de nutrienți și activitate fizică, nici mai mult, nici mai puțin, am găsi cea mai sigură cale spre sănătate”.

MENŢINEREA UNEI GREUTĂŢI OPTIME !

Modul în care greutatea crește riscul de cancer variază. De exemplu, estrogenul produs de celulele adipoase poate crește riscul de cancer mamar post-menopauză; glicemia și insulina sunt afectate și sunt asociate cu supraponderalitatea și creșterea riscului de cancer de colon sau pancreatic.

Obezitatea crește riscul de dezvoltare a calculilor biliari, precum și a refluxului gastric, care pot crește riscul de cancer al vezicii biliare, respectiv cancer de esofag. De asemenea, celulele adipoase în exces produc cytokine și alte substanțe care pot declanșa inflamații cronice, asociate cu riscul de cancer.

ADOPTAREA UN STIL DE VIAȚĂ ACTIV !

Un stil de viață active poate reduce riscul de cancer, inclusiv cancer mamar, endometrial, de prostată, colon etc. Activitatea fizică constantă menține nivelul hormonilor în limite sănătoase, întărește sistemul imunitar, protejează țesuturile și organele, previne excesul ponderal. De asemenea, greutatea sănătoasă ajută la reglarea nivelului glicemiei, favorizează activitatea gastrică, reducând expunerea colonului la carcinogeni din posibile produse alimentare, previne depunerile adipoase, cauză a multor cancere.

RENUNȚAREA LA FUMAT !

Fumatul este asociat cu riscul crescut de cancer, riscul unui fumător în ceea ce privește dezvoltarea cancerului fiind de 2-10 ori mai mare decât al unui nefumător, în funcție de numărul de țigări fumate și perioada de când fumează.

EVITAREA CONSUMULUI EXCESIV DE ALCOOL !

Consumul excesiv de alcool poate crește riscul de cancer la nivel oral, la nivelul gâtului, esofagului, laringelui, ficatului, sânului. Riscul crește direct proporțional cu cantitatea de alcool consumată.

De asemenea, pentru multe tipuri de neoplazii, consumul excesiv de alcool în combinație cu tutunul poate crește substanțial riscul de cancer.

EVITAREA EXPUNERII LA RADIAȚII !

Sunt două tipuri de radiații asociate cu riscul crescut de neoplazii:

  • Radiațiile ultraviolete provenite de la soare, principala cauză a cancerelor de piele;
  • Radiațiile ionizante, care includ radiațiile medicale de la investigații de diagnostic, cardiografiile, scanările CT.

Radiațiile ionizante în exces pot crește riscul de leucemie, cancer tiroidian, cancer mamar, cancer de plămâni, stomac, colon, esofag, vezică urinară sau ovare. De obicei, necesitatea acestor investigații depășește posibilele riscuri asociate radiațiilor.

Cele mai nocive sunt radiațiile UV, care sunt principala cauză a cancerelor de piele. O expunere prelungită la soare poate cauza cancer cu celule scuamoase sau bazale, melanom etc. De asemenea, bronzarea la solar poate crește considerabil riscul de cancer de piele.

TREBUIE SĂ NE PROTEJĂM DE INFECȚII !

Anumite bacterii și virusuri pot cauza cancer. Virusurile și alți agenți care cauzează infecții pot cauza cancer, și anume:

  • Papiloma virusuman HPV crește riscul de cancer cervical, cancer penian, vaginal, anal și orofaringian;
  • Hepatitele B și C cresc riscul de cancer hepatic;
  • Virusul Epstein Barr crește riscul de limfom Burkitt;
  • Helicobacter pylori crește riscul de cancer gastric.

Screening-urile periodice și investigațiile sunt recomandate pentru a depista leziuni precanceroase, îndepărtarea lor, pentru a preveni dezvoltarea neoplaziei. De asemenea, depistarea precoce a cancerului crește considerabil eficiența tratamentului și șansele de supraviețuire.

În concluzie, diagnosticarea cancerelor în stadii incipiente este esențială pentru posibilitatea efectuării unui tratament cu viză curativă (de ex.: intervenții chirurgicale, radioterapie), crește eficiența tratamentului (chimioterapiei/imunoterapiei) și implicit crește șansa de supraviețuire !

La nivelul județului Buzău, pacienții oncologici pot beneficia de tratamente cu viză curativă și nu numai, de exemplu: intervenții chirurgicale, chimioterapie, imunoterapie și terapii țintite. De asemenea, menţionăm colaborarea excepţională cu două clinici de radioterapie din ţară, clinica AMETHYST şi clinica NEOLIFE, din Bucureşti şi Braşov. Pacienţii beneficiază de tratament (decontat de Casa de Asigurări de Sănătate), transport şi consult gratuit.

PACIENTUL ONCOLOGIC ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI CU VIRUSUL SARS-COV-2

Bolnavii de cancer sunt cunoscuţi ca fiind mai vulnerabili faţă de infecţiile virale de tip gripal. Se estimează că riscul de a fi internat este de 4 ori mai mare, iar riscul de deces este de 10 ori mai mare. Acest risc excesiv pare deosebit de marcat la cei cu limfopenie sau neutropenie, caracteristică frecvent întâlnită la pacienţii trataţi cu chimioterapie sau la cei care au primit mai multe linii de tratament oncologic. [Bitterman și colab., Cochrane Database Syst Rev. 2018].

Pacienţii cu cancer prezintă un risc mult mai mare (de 4 până la 5 ori) de a dezvolta foarte rapid complicaţii respiratorii severe, inclusiv deces, îndeosebi dacă au suferit intervenţii chirurgicale sau au primit chimioterapie în săptămânile precedente. Se poate aprecia că, în prezent, pacienţii oncologici sunt la risc vital atât din cauza afecţiunii de fond cât și din cauza ameninţării infectării cu COVID-19 („dublu pericol”). Pe de altă parte, continuarea terapiei oncologice, în mod special a celei adjuvante și neoadjuvante, trebuie făcută conform programărilor, dacă starea clinico-biologică a pacienţilor permite acest lucru. Orice întârziere în administrarea terapiei duce la scăderea şanselor de supravieţuire a pacienţilor, de aceea trebuie găsit un compromis rezonabil între riscul de infecţie cu SARS-CoV-2 şi continuarea administrării terapiei oncologice.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații legate de sănătate, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *