Citomegalovirus-Aviditate anticorpi IgG

Analize medicale

Laborator Synevo

 

Informatii generale si recomandari

Citomegalovirusul (CMV) reprezinta cel mai frecvent agent infectios implicat in producerea retardului mintal si a surditatii la nou-nascut. Incidenta infectiei CMV intrauterine este de aproximativ 1 la 100 de nasteri viabile; pana la 15% din copii infectati congenital sunt simptomatici la nastere (microcefalie, calcificari intracraniene, corioretinita, icter, hepatosplenomegalie, purpura). Din cei 85% care sunt asimptomatici  la nastere ~ 15% vor dezvolta sechele neurologice pana la varsta de 4 ani.

Consecintele invalidante ale infectiei CMV congenitale sunt strans asociate cu infectia primara a mamei survenita in timpul sarcinii; reinfectia sau reactivarea sau foarte rar implicate in transmiterea intrauterina a infectiei. Astfel, aproximativ 50% din gravidele cu infectie primara CMV transmit virusul fetilor, in comparatie cu numai 0.5% din cele cu reinfectie sau reactivare. Mai mult, printre putinii copii care devin infectati in cursul reinfectiei sau reactivarii infectiei materne simptomele si sechelele invalidante sunt extrem de rare.

Din aceste motive este foarte important ca medicul clinician care ingrijeste o gravida cu tablou clinic sau serologic de infectie CMV sa diferentieze o infectie primara (nou dobandita) de o reinfectie sau o reactivare2.

Deoarece >90% din infectiile CMV aparute la adultii imunocompetenti (inclusiv la gravide) sunt asimptomatice, detectarea anticorpilor specifici constituie modalitatea cea mai obisnuita de identificare a infectiei. Anticorpii din clasa IgM apar la cateva saptamani dupa contractarea infectiei, fiind urmati la interval de ~ o saptamana de anticorpii din clasa IgG. Nivelurile de CMV-IgM cresc de obicei timp de cateva saptamani, dupa care scad lent, in patru pana la sase luni. Desi anticorpii de tip IgM reprezinta un marker foarte sensibil pentru infectia CMV primara, totusi specificitatea lor este redusa deoarece la unele persoane se pot dezvolta si in cursul infectiilor secundare (reinfectii sau reactivari ale unor infectii latente) sau ocazional pot persista timp indelungat (ani de zile). De asemenea exista si rezultate fals-pozitive pentru CMV-IgM datorita reactivitatii incrucisate cu alti patogeni. In plus, demonstrarea unor niveluri in crestere de anticorpi IgG nu reprezinta practic un instrument util in diferentierea infectiei primare de o infectie secundara deoarece majoritatea pacientelor prezinta niveluri inalte de CMV-IgG in prima proba recoltata1;2;4.

Definita ca intensitatea cu care anticorpii de tip IgG se leaga de antigen, aviditatea IgG creste progresiv in timp dupa infectia primara. Masurarea aviditatii anticorpilor CMV-IgG s-a dovedit a fi un test important pentru diferentierea infectiei CMV primare de cea secundara, prin aceea ca aviditatea joasa se asociaza cu infectia primara recenta. Pe de alta parte, obtinerea unei aviditati crescute la o gravida in primul trimestru de sarcina exclude posibilitatea ca infectia sa fi fost contractata dupa conceptie2;4;5.

Intr-adevar, determinarea aviditatii IgG a devenit o etapa esentiala in algoritmul de interpretare a unui rezultat pozitiv pentru CMV-IgM la femeile gravide4.

Aviditatea IgG poate fi de asemenea utila in diferentierea infectiilor primare de cele recurente la copiii > 3 luni. La cei < 3 luni testul nu este relevant datorita transferului transplacentar de anticorpi cu aviditate inalta5.

Pregatire pacient si specimen recoltat – pentru interpretarea corecta a rezultatelor se recomanda ca testul de aviditate sa fie efectuat din acelasi ser din care s-au determinat anticorpii IgG si eventual IgM; din acest motiv, in laborator se vor pastra timp de o luna serurile din care s-au efectuat determinari serologice pentru CMV1.

Metoda -imunochimică prin tehnica ELFA (enzyme-linked immunofluorescence assay)`; se calculează indexul de aviditate, adică raportul dintre cantitatea de anticorpi cu aviditate crescută şi cantitatea anticorpilor specifici totali1; conform unui studiu, testul prezintă o sensibilitate de 92.8% şi o specificitate de 84.7% în detectarea unei infecţii recente (≤90 zile)3.

Interpretarea rezultatelor

– index de aviditate <0.4(aviditate scăzută) – sugerează posibilitatea contractării unei primoinfecţii cu mai puţin de trei luni înainte de recoltarea probei1; gravidele sunt consiliate cu privire la riscul transmiterii transplacentare a infecţiei şi la consecinţele asupra fătului şi li se recomandă amniocenteză cu determinarea cantitativă a CMV-ADN din lichidul amniotic; amniocenteza se va efectua după cel puţin 7 săptămâni de la presupusul moment al infecţiei materne şi după săptămâna 21 de sarcină; intervalul de timp menţionat este important deoarece este nevoie de 5-7 săptămâni de la infecţia fetală şi replicarea consecutivă a virusului în rinichi pentru ca o cantitate detectabilă de virus să fie secretată în lichidul amniotic; după diagnosticul infecţiei CMV fetale se vor efectua examene ecografice repetate (la 2-4 săptămâni) cu valoare prognostică6;

– 0.4 ≤ index de aviditate < 0.65 (aviditate moderată, internediară) – nu exclude posibilitatea unei infecţii recente, dar poate indica o infecţie în antecedente, fără atingerea maturităţii în ceea ce priveşte aviditatea IgG;

– index de aviditate ≥ 0.65 (aviditate înaltă) – exclude posibilitatea ca primoinfecţia să fi fost dobândită la mai puţin de trei luni înainte de recoltarea probei1.

Mentiuni:

Diagnosticul de infectie primara materna trebuie sa se bazeze fie pe demonstrarea unei seroconversii CMV-IgG la o pacienta anterior seronegativa sau pe asocierea pozitivitatii CMV-IgM cu o aviditate CMV-IgG scazuta.

Diagnosticul de infectie secundara a mamei trebuie sa se bazeze pe o crestere semnificativa a nivelului de CMV-IgG asociata cu index de aviditate crescut, cu sau fara prezenta anticorpilor IgM6.

Limite si interferente

Nu se recomanda folosirea testului in scop de screening, inaintea demonstrarii pozitivitatii anticorpilor IgG.

Rezultatele nu sunt concludente la pacientii care au primit transfuzii sau alte produse de sange in ultimele luni. De asemenea testul nu este relevant in cazul pacientilor imunodeprimati.

Obtinerea unui index de aviditate crescut in probele recoltate dupa saptamana 12 de sarcina nu poate exclude o infectie primara survenita in cursul sarcinii1;3;4

Bibliografie

  1. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2011. Ref Type: Catalog.
  2. Lazareto T et al. New advances in the diagnosis of congenital citomegalovirus infections. In J Clin Virol 41: 192-197, 2008.
  3. Maria Grazia Revello, Giovanna Gorini, Giuseppe Gerna. Clinical Evaluation of a Chemiluminiscence Immunoassay for Determination of Immunoglobulin G Avidity to Human Cytomegalovirus. In Clin Diagn Lab Immunol, 2004 July; 11(4): 801-805.
  4. Revello M. G., G Gerna. 2002. Diagnosis and management of human cytomegalovirus infection in the mother, fetus, and newborn infant. In Clin. Microbiol. Rev. 15:680-715.
  5. Tatjana Vilibic Cavlek, Suncanica Ljubin Sternak, Gordana Mlinaric Galinovi. Value of IgG avidity cytomegalovirus infection diagnosis in pregnant women and newborn infants. In Med Jad 2008;38(1-2):23-28.
  6. Yinon Y, Farine D, Yudin MH, Gagnon R, Hudon L, Basso M, Bos H, Delisle MF, Menticoglou S, Mundle W, Ouellet A, Pressey T, Roggensack A, Boucher M, Castillo E, Gruslin A, Money DM, Murphy K, Ogilvie G, Paquet C, Van Eyk N, van Schalkwyk J. Cytomegalovirus infection in pregnancy. In J Obstet Gynaecol Can 2010 Apr;32(4):348-54.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *