Aminoacizi in urina

Analize medicale

Laborator Synevo

Informatii generale

Aminoacizii reprezinta unitatile structurale ale proteinelor. Din punct de vedere chimic, sunt compusi organici cu functiune mixta ce contin in molecula lor gruparile – COOH si – NH2. Exista 22 aminoacizi ce intra in componenta proteinelor.

La persoanele sanatoase sursa de aminoacizi pentru sintezele endogene este reprezentata de proteinele din dieta. Desi cei mai multi aminoacizi pot fi produsi in vivo, un numar de 10 aminoacizi nu pot fi sintetizati de catre mamifere si de aceea sunt considerati aminoacizi esentiali ce asigura cresterea normala si mentinerea starii de sanatate1.

Enzimele proteolitice din tractul gastro-intestinal scindeaza proteinele din alimentatie si elibereaza aminoacizii, ce sunt absorbiti la nivelul jejunului si vor participa la constituirea fondului de aminoacizi al organismului. Ficatul si  alte tesuturi utilizeaza acest fond pentru sinteza proteinelor plasmatice si intracelulare. Ficatul si rinichiul sunt organele implicate in transformarea  aminoacizilor prin transaminare si deaminare. Deaminarea produce ioni de amoniu ce sunt consumati in sinteza de uree, aceasta fiind excretata la nivel renal. Degradarea aminoacizilor este complexa datorita varietatii de structura, ei fiind in final transformati intr-unul din intermediarii ciclului acizilor tricarboxilici1.

Aminoacizii din sange sunt filtrati la nivelul glomerulului renal dar sunt in mod normal reabsorbiti la nivel tubular printr-un sistem de transport cu capacitate limitata. De aceea niveluri crescute de aminoacizi in sange se insotesc de o eliminare renala crescuta (aminoacidurie). La indivizii normali aminoaciduria este tranzitorie si asociata cu un exces de proteine in alimentatie1.

Au fost identificate trei tipuri de aminoacidurii:

  1. aminoaciduria prin flux crescut: survine cand nivelul plasmatic al unuia sau al mai multor aminoacizi depaseste capacitatea tubulara renala;
  1. aminoaciduria renala: survine cand nivelul plasmatic este normal dar sistemul de transport renal are un defect congenital sau dobandit;

    3. aminoaciduria fara prag: apare cand aminoacizii prezenti in exces              din cauza unui blocaj enzimatic se elimina in intregime prin urina              iar  nivelul plasmatic este normal1.

Nivelurile plasmatice ale aminoacizilor sunt crescute in prima zi de viata, in special la prematuri. In prima jumatate a sarcinii valorile sunt scazute.

Concentratiile plasmatice ale aminoacizilor variaza in cursul zilei cu aproximativ 30%; de aceea probele de sange trebuie recoltate  la aceeasi ora. Valorile sunt mai mari in cursul dupa-amiezii si mai mici dimineata. Aceasta variatie diurna este importanta in special cand specimenele sunt analizate in vederea detectarii statusului heterozigot pentru erori de metabolism1.

Absenta unor enzime specifice in calea de metabolizare a aminoacizilor sau a sistemului de transport tubular renal se exprima sub forma asa numitelor ”erori innascute de metabolism”. Cuantificarea unuia sau mai multor dintre acesti metaboliti este utila pentru diagnosticarea acestor boli. Se estimeaza o incidenta a tuturor aminoacidopatiilor de 1:6000. Aceasta estimare nu include alte tulburari ereditare de metabolism, cum ar fi dezordini ale acizilor organici, ale ciclului ureei sau acidemie lactica congenitala, ce pot   necesita analiza aminoacizilor pentru diagnostic si urmarirea tratamentului2.

Niveluri crescute ale aminoacizilor plasmatici pot indica tulburari ereditare in metabolismul aminoacizilor. Cel mai important specimen pentru diagnosticul majoritatii aminoacidopatiilor este plasma. Dozarile aminoacizilor urinari sunt utile in special in cazul in care defectul  intereseaza sistemul de transport renal2.

Testul efectuat in laboratorul Synevo include dozarea urmatorilor aminoacizi: alanina, acid alfaaminobutiric, arginina, asparagina, acid aspartic, carnozina, citrulina, cistina, glutamina, acid glutamic, glicina, histidina, hidroxiprolina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, 3 metilhistidina, ornitina, fenilalanina, fosfoetanolamina, prolina, sarcozina, serina, taurina, treonina, triptofan, tirozina, valina2.

Recomandari pentru determinarea aminoacizilor in plasma si urina 

  1. suspiciune de tulburari ereditare in  metabolismul aminoacizilor in urmatoarele situatii: copil ai carui parinti au avut un copil anterior cu deces neonatal inexplicabil; retard mental; tulburari de crestere; hiperamoniemie; varsaturi recurente; afectare neurologica, hepatica sau ambele; cetoza sau acidoza acuta inexplicabila; calculi urinari; miros caracteristic al urinei sau al transpiratiei1.
  1. monitorizarea tratamentului (dietei)
  2. evaluarea unor afectiuni dobandite: boli endocrine, afectiuni hepatice, afectiuni musculare, neoplazii, boli neurologice, boli de nutritie, insuficienta renala, arsuri5.

Pregatirea pacientului – á jeun; pentru sugari se recomanda sa nu fie alimentati cu 4 ore inainte de recoltare;dieta normala cu 2 – 3 zile inaintea recoltarii;se va intrerupe medicatia ce poate produce interferente2;6. 

Specimen recoltat – urina din 24 ore: la ora 7 dimineata pacientul urineaza si nu retine aceasta urina; apoi colecteaza intr-un vas curat de 2- 3 litri toate emisiunile de urina pana la ora 7 dimineata in ziua urmatoare, inclusiv; omogenizeaza (prin agitare) urina recoltata; masoara intreaga cantitate; retine aproximativ 100 ml, in pahar de plastic de unica folosinta pentru urina; proba se tine la 2- 8°C in timpul colectarii si ulterior, pana se lucreaza efectiv3. 

Recipient de recoltare -vas de 2 – 3 litri si pahar de plastic de unica folosinta pentru urina, pe care se noteaza cantitatea totala de urina din 24 ore3. 

Prelucrare necesara dupa recoltare – proba se pastreaza la la 2-8 °C dupa ce in prealabil se adauga cateva picaturi de acid acetic glacial3. 

Cantitate recoltata -aproximativ 10 mL3.

Cauze de respingere a probei urina contaminata cu materii fecale3. 

Stabilitate proba – 7zile la 2-8 °C3. 

Metoda – cromatografie de lichide cuplata cu spectrometrie de masa (LC/MS)3.

Valori de referinta

In tabelul de mai jos sunt precizate valorile de referinta pentru fiecare dintre aminoacizii determinati, atat in plasma cat si in urina.

DENUMIRE AMINOACID

VALORI DE REFERINŢĂ PLASMĂ (mg/dL) 

 

Prematur  

Nou-născut

Sugari

Copii

Adulţi

Alanină

0.4 – 4.5

1.2 – 4.1

1.3 – 4.1

0.9 – 4.8

2.1 – 5.3

Acid alfa-aminobutiric

<0.1

0.1 – 0.3

0.1 – 0.4

0.1 – 0.4

0.1 – 0.6

Arginină

0.3 – 1.6

0.3 – 2.1

0.4 – 2.4

0.6 – 2.9

1.0 – 2.3

Asparagină

0.1 – 1.2

0.4 – 2.5

0.4 – 2.5

0.5 – 1.8

0.5 – 2.3

Acid aspartic

0.1 – 0.7

0.1 – 0.2

0.1 – 0.6

0.1 – 0.4

0.1 – 0.4

Carnozină

< 0.1

< 0.1

< 0.1

< 0.1

< 0.1

Citrulină

0.1 – 0.9

0.1 – 0.6

0.1 – 0.7

0.2 – 0.9

0.4 – 1

Cistină

0.2 – 1.0

0.3 – 0.8

0.4 – 1.9

0.5 – 1.8

0.3 – 1.8

Glutamină

2.0 – 12.1

3.5 — 12

4.1 – 15.6

5.1 – 11.6

4.7 – 11.1

Acid glutamic

0.2 – 0.9

0.4 – 1.5

0.3 – 2.5

0.2 – 3.7

0.7 – 4.6

Glicină

0.5 – 2.6

0.8 – 1.9

0.8 – 2.9

0.4 – 2.7

1.2 – 3.2

Histidină

0.2 – 1.2

0.4 – 1.7

0.3 – 1.8

0.4 – 1.7

0.8 – 1.9

Hidroxiprolină

0.1 – 1.7

0.3 – 0.9

0.2 – 0.9

0.2 – 0.6

0.2 – 0.6

Izoleucină

0.2 – 1.2

0.4 – 1.1

0.2 – 1.7

0.3 – 1.2

0.6 – 2.0

Leucină

0.3 – 1.9

0.8 – 2.4

0.6 – 2.4

0.6 – 2.3

1.2 – 3.5

Lizină

0.6 – 3.8

1.0 – 3.9

0.9 – 4.2

1.3 – 3.7

1.6 – 4.0

Metionină

0.1 – 0.7

0.1 – 0.5

0.1 – 0.6

0.1 – 0.6

0.2 — 0.7

Ornitină

0.3 – 2.0

0.5 – 2.8

0.3 – 2.0

0.3 – 1.8

0.5 – 1.8

Fenilalanină

0.3 – 2.6

0.3 – 2.6

0.4 – 2.5

0.3 – 2.5

0.6 – 2.5

Fosfoetanolamină

< 0.1

< 0.1

< 0.1

< 0.1

< 0.1

Prolină

0.2 – 3.8

1.6 – 3.8

0.8 – 4.2

0.9 – 3.8

1.1 – 5.4

Sarcozină

< 0.2 

< 0.2

< 0.2 

< 0.2

< 0.2

Serină

0.6 – 2.2

0.6 – 1.7

0.5 – 2.7

0.3 – 1.9

0.8 – 1.9

Taurină

0.4 – 4.1

0.3 – 2.0

0.1 – 2.7

0.4 – 2.5

0.4 – 3.4

Treonină

0.2 – 4.1

0.8 – 1.8

0.4 – 3.3

0.5 – 2.4

1.1 – 3.2

Triptofan

0.1 – 1.2

0.3 – 1.4

0.5 – 1.4

0.7 – 1.6

1.2 – 1.8

Tirozină

0.4 – 12.3

0.5 – 2.4

0.5 – 2.8

0.2 – 1.9

0.7 – 1.8

Valină

0.4 – 2.9

0.9 – 1.6

0.7 – 3.4

1.1 – 3.3

1.9 – 4.5

 

DENUMIRE AMINOACID

VALORI DE REFERINŢĂ URINĂ

 

Copii < 4 ani (mg/g creatinină)

Copii > 4 ani(mg/zi)

Adulţi(mg/zi)

Alanină

<54

<39

<64

Acid alfa-aminobutiric

<2

<9

<5

Arginină

<3

<10

<14

Asparagină

<55

<110

<100

Acid aspartic

<6

<20

<29

Carnozină

<11

<42

<42

Citrulină

<35

<50

<10

Cistină

<9

<32

<30

Glutamină

<51

<100

<250

Acid glutamic

<61

<80

<80

Glicină

<155

<107

<312

Histidină

<110

<190

<212

Hidroxiprolină

<54

<8

<1

Izoleucină

<3

<8

<24

Leucină

<2

<11

<20

Lizină

<65

<94

<80

Metionină

<2

<14

<12

3-Metilhistidină

<19

<42

<88

Ornitină

<6

<4

<11

Fenilalanină

<11

<18

<41

Fosfoetanolamină

<2

<24

<24

Prolină

<47

<1

<1

Sarcozină

<15

<30

<12

Serină

<61

<57

<110

Taurină

<80

<120

<231

Treonină

<29

<30

<82

Triptofan

<16

<15

<32

Tirozină

<32

<31

<56

Valină

<5

<6

<30

Interpretarea rezultatelor

Valoarea crescuta a unui aminoacid din plasma este sugestiva pentru o eroare innascuta de metabolism pentru acel aminoacid; interpretarea se va face in paralel cu rezultatele obtinute din urina.

 Aminoacidurii primare prin flux crescut (concentratii sanguine crescute cu descarcare in urina)1;7

Denumire boala

Aminoacizi crescuti in sange si in urina

Enzima defecta

Manifestari clinice

Fenilcetonurie

Fenilalanina

Fenilalaninhidroxilaza / dihdropterin reductaza

Retard mental, convulsii, eczema

Boala urinei cu miros de sirop de artar

Valina, leucina, izoleucina

Decarboxilaza cetoacizilor cu lant ramificat

Acidoza, varsaturi recurente, afectarea sistemului nervos central, retard mental, insuficienta respiratorie, deces

Miros caracteristic de sirop de artar al urinei.

Hipervalinemie

Valina

Valin transaminaza

Varsaturi, deshidratare, hipotonie, retard al dezvoltarii

Triptofanemie

Triptofan

Necunoscuta

Afectare articulara, hipersexualitate, hiersensibilitate, labilitate emotionala, hipertelorism, miopie, strabism

Hiperlizinemie

Lizina

Saharopin dehidrogenaza

Retard mental, convusii, anemie

Tirozinemie tip I

Tirozina, metionina

Fumaril acetoacetat hidrolaza

Ciroza hepatica, afectare renala

Tirozinemie tip II

Tirozina

Tirozinaminotransferaza

Retard mental, leziuni oculare, leziuni cutanate

Hiperglicinemie

Glicina

Sistemul enzimatic de clivaj al glicinei

Hipotonie, retard mental, convulsii

Acidemie propionica

Glicina

Propionil CoA carboxilaza

Cetoacidoza, retard al dezvoltarii

Acidemie metilmalonica

Glicina, acid metilmalonic

Metilmalonil CoA mutaza

Cetoacidoza, retard al dezvoltarii

Ornitinemie

Ornitina,glutamina, alanina in sange / ornitina, homocitrulina in urina

Ornitin decarboxilaza

Letargie, varsaturi, retard mental, coma

Histidinemie

Histidina, alanina

Histidaza

Afectare neurologica, retard mental, defect de vorbire

Carnozinemie

Carnozina

Carnozinaza

Afectare neurologica severa

Hiperprolinemie

Prolina in sange / prolina, hidroxiprolina, glicina in urina

Tip I: prolinoxidazaTip II: pirolin 5-carboxilic acid dehidrogenaza

Probabil benigna

Hidroxiprolinemie

Hidroxiprolina

Necunoscuta

Retard mental

Citrulinemie

Citrulina, alanina in sange/ citrulina, glutamina in urina

Argininosuccinat sintetaza

Forma neonatala: hipertonie, varsaturi, deces

Forma subacuta: retard mental, ataxie, encefalopatie

Deficienta de carbamilfosfat sintetaza

Glutamina, alanina, lizina, glicina in sange / aminoacidurie generalizata

Carbamilfosfat sintetaza

Retard mental, retard al dezvoltarii, convulsii, varsturi, encefalopatie, coma

Deficienta de ornitintranscarbamilaza

Glutamina, alanina, glicina in sange /acid orotic in urina

Ornitin transcarbamilaza

Retard mental, retard al dezvoltarii, convulsii, varsturi, encefalopatie, coma

Aciduria argininsuccinica

Acid argininsuccinic, glutamina, glicina, alanina, citrulina in sange / acid argininsuccinic in urina

Argininsuccinat liaza

Retard mental, retard al dezvoltarii, convulsii, ataxie, varsaturi, encefalopatie, coma, hepatomegalie

Argininemie

Arginina

Arginaza

Spasticitate, ataxie, convulsii, varsaturi, hepatomegalie, retard mental, encefalopatie

Aminoacidurii primare renale1;7

Denumire boala 

Aminoacizi crescuti in urina

Manifestari clinice

 

Cistinuria

Lizina, ornitina, arginina, cistina

Nefrolitiaza, retard mental la unii pacienti

 

Intoleranta proteica cu lizinurie

Ornitina, lizina, arginina

Hepatomegalie, varsaturi, retard al cresterii, intoleranta proteica

 

Boala Hartnup

Aminoacizii monoaminomonocarboxilici

Fotosensibilitate, simptome neurologice, psihoza

 

Iminoglicinuria

Glicina, prolina, hidroxiprolina

Benigna

 

Aminoaciduria dicarboxilica

Acid glutamic, acid aspartic

Probabil benigna

 

Malabsorbtia metioninei

Metionina, tirozina, fenilalanina, acid alfa hidroxibutiric

Retard mental, convulsii, culoare alba a parului

 

Valori crescute pentru toti aminoacizii din plasma sunt intalnite in: insuficienta renala cronica, insuficienta renala acuta, eclampsie, intoleranta la fructoza, sindrom Reye, cetoacidoza diabetica4.

Valori scazute pentru toti aminoacizii din plasma pot sa apara in stari febrile, malnutritie, artrita reumatoida, boala Hartnup, coreea Huntington, sindrom nefrotic, hiperfunctie corticosuprarenaliana4.

Limite si interferente

Determinarea aminoacizilor in urina

  • Medicamente:

Cresteri: ampicilina, aspirina, saruri de bismut, corticotropina, hidrocortizon, insulina, extract de paratiroida, tetraciclina, triamcinolon.

Scaderi: acetaminofen, bromepinefrina, carbenicilina, cefalexin, cloxacilina, acid diatrizoic, DL metionina, dopamina, eritromicina, isomil, kanamicina, neomicina, nystatin, penicilamina, fenobarbital, fenilefrina, fenilpropanolamina, primidona, pseudoefedrina, triprolidina2

Bibliografie

  1. Christenson H. R., Azzazy H.M. Amino Acids. In Tietz Textbook of Clinical Chemistry, 1999, 444-476.
  2. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Amino Acid Profile, Quantitative, Plasma. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
  3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
  4. Frances Fischbach. Urine Amino Acids, Total and Fractions. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott, Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 280 – 283.
  5. Mayo Clinic. Amino Acids, Quntitative, Plasma, Spinal fluid, or Urine . www.mayomedicallaboratories.com Ref Type: Internet Communication
  6. Medline Plus, A Service of the US National Library of Medicine and the National Institutes of Health. Plasma Amino Acids. Ref Type: Internet Communication.
  7. Wallach Jacques. Boli metabolice si ereditare. In Interpretarea testelor de diagnostic. Ed. Stiintelor medicale Romania, 7 ed., 2001, 707-710.