Acizi grasi omega 3

Analize medicale

Informatii generale si recomandari pentru determinarea acizilor grasi polinesaturati

Acizii grasi omega-3 fac parte din familia acizilor grasi polinesaturati cu lant lung de atomi de carbon si  sunt reprezentati de acidul alfa linoleic (ALA), acidul eicosapentanoic (EPA) si acidul docohexanoic (DHA). Acidul alfa linoleic  este considerat esential deoarece nu poate fi sintetizat de catre organism, principala sursa de obtinere fiind alimentele. ALA poate fi convertit in organism in EPA si DHA dar cantitatile nu sunt semnificative (mai putin de 5%).

Pestele gras (hering, somon, macrou, ton) si uleiul de peste sunt principalele surse directe de acizi grasi omega-3, mai ales de EPA si DHA. Uleiul de peste brut contine 18 % EPA si 12 % DHA, dar prin prelucrari speciale poate fi concentrat, obtinandu-se un ulei cu 33 % EPA si 22 % DHA.

ALA se gasese in concentratii mari in semintele de in, rapita, nuci si boabe de soia. In general, plantele contin ALA si nu EPA sau DHA ca atare. O alta sursa importanta de acizi grasi omega-3 o constituie in prezent si algele marine (microalgele Crypthecodinium cohnii si Schizochytrium).

Acizii grasi omega-3 sunt recunoscuti in primul rand prin efectul lor benefic asupra afectiunilor cardiovasculare: reduc nivelul trigliceridelor (mecanisme propuse: scaderea sintezei hepatice a particulelor VLDL, cresterea activitatii lipoprotein lipazei), scad inflamatia si agregarea plachetara, stabilizeaza probabil placa de aterom, previn aritmiile si prin urmare pot contribui la scaderea riscului de aparitie a evenimentelor coronariene1;3. Specialistii sustin ca o crestere cu doar 1% a cantitatii de omega-3 in alimentatie reduce cu 40% riscurile de infarct. Conform recomandarilor AHA (American Heart Association) persoanele diagnosticate cu boala coronariana trebuie sa primeasca zilnic 1 g EPA/DHA.

Ample cercetari sugereaza insa faptul ca omega-3 detin un rol important si in alte domenii ale patologiei, cum ar fi reducerea riscului de dezvoltare a anumitor tipuri de tumori maligne, tulburari neurologice sau complicatii legate de diabetul zaharat si sindromul metabolic. De asemenea anumite studii au constatat asocierea acestora cu evolutia favorabila a sarcinii, integritatea sistemului osos la varstnici, acuitate vizuala buna si dezvoltare cognitiva adecvata in perioada infantila1. Potrivit studiilor, consumul unei portii de peste gras (bogat in omega-3), cel putin o data pe saptamana, reduce riscul aparitiei maladiei Alzheimer. Simptomele deficitului de acizi grasi omega-3 includ: oboseala extrema, afectari ale memoriei, piele uscata, modificari ale dispozitiei pana la depresie si tulburari cardiovasculare1;3;7.

Omega-6 reprezinta o alta clasa de acizi grasi polinesaturati care cuprinde acidul acidul linoleic (LA), acidul gamma-linoleic (GLA) si acidul arahidonic (ARA). LA reprezinta principalul omega-6 din alimente, uleiul de porumb si floarea soarelui avand continutul cel mai ridicat; este considerat tot un acid gras esential deoarece nu poate fi sintetizat in organism. Cu exceptia laptelui uman, majoritatea alimentelor contin foarte putin GLA activ. ARA este prezent in carne si oua. In corpul uman, acizii grasi omega-6, in mod special acidul linoleic, sunt transformati in acid arahidonic, care este incorporat in membranele celulare.

Au existat mai multe dezbateri in randul specialistilor in nutritie cu privire la efectele daunatoare ale acizilor grasi omega-6, pornind de la ipoteza ca acestia ar promova inflamatia (prin faptul ca acidul arahidonic este implicat in stadiile precoce ale inflamatiei) si implicit ar creste riscul cardiovascular. Totusi acidul linoleic genereaza si molecule antiinflamatorii. Astfel, la nivelul endoteliului vascular, acizii grasi omega-6 au proprietati antiinflamatorii, suprimand productia de molecule de adeziune, chemokine si interleukine, care sunt mediatorii cheie ai procesului de ateroscleroza6.

Pentru administrarea corecta de suplimente nutritionale este important sa se cunoasca caile metabolice de transformare a acizilor grasi esentiali in forme bioactive (vezi figura). Exista 2 enzime – delta-6 desaturaza si delta-5-desaturaza – implicate in cascada acestor reactii metabolice, ale carora deficite au fost inregistrate in anumite conditii.

Pentru asigurarea unei activitati optime, delta-6 desaturaza are nevoie de cantitati suficiente de cofactori (vitamine si minerale): acid nicotinic (vitamina PP), vitamina B6, vitamina C, magneziu si zinc. Aceasta enzima poate fi inhibata de mai multi factori, ce includ varsta inaintata, stresul, alcoolul si dietele bogate in grasimi saturate, hipercolesterolemia si nivelurile scazute de magneziu. Se considera ca pana la 20% din persoane prezinta o activitate perturbata a delta-6 desaturazei, iar activitatea acesteia scade dramatic cu varsta. La acesti subiecti terapia adecvata este administrarea de uleiuri pre-formate, care scurtcircuiteaza enzima (spre exemplu ulei de primula – Evening Primrose). Zincul este de asemenea critic pentru functionarea enzimei delta-5 desaturaza2;7.

Fig. Caile de metabolizare ale acizilor grasi polinesaturati omega-3 si omega-6

Acest test evalueaza aportul nutritional si absorbtia intestinala de acizi grasi esentiali. Deficitul de acizi grasi esentiali este rezultatul unei alimentatii dezechilibrate sau al unui sindrom de malabsorbtie intestinala a lipidelor. Acidul eicosapentanoic si acidul docosahexanoic sunt utilizati pentru a evalua un posibil efect protector fata de bolile cardiovasculare2,3,5,6.

Pregatire pacient  à jeun (pe nemancate) de 12-14 ore; se va evita consumul de alcool cu cel putin 1 zi inaintea recoltarii4.

Specimen recoltat  sange venos4.

Recipient de recoltare  vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator4.

Prelucrare necesara dupa recoltare  se separa serul prin centrifugare si se congeleaza imediat; probele recoltate in afara laboratorului vor fi transportate in recipientul destinat probelor congelate4. 

Volum proba  minim 2 mL ser4.

Stabilitate proba  serul separat este stabil timp indelungat la -18°C4.

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat sau care nu a ajuns congelat la laborator4.

Metoda  cromatografie de gaze cuplata cu spectrometrie de masa (GC/MS)4.

Valori de referinta

OMEGA 3

Acid alfa-linoleic: >7 mg/L;

Acid eicosapentanoic: >4 mg/L;

Acid docosahexanoic: >9 mg/L.

OMEGA 6

Acid linoleic: >550 mg/L;

Acid gamma-linoleic: >4 mg/L;

Acid dihomogamma-linoleic: >18 mg/L;

Acid arahidonic: >97 mg/L4.

Interpretarea rezultatelor

Afectiunile in care sunt implicate cele doua tipuri de acizi grasi esentiali nu deriva din faptul ca unul are efecte pozitive si altul negative, ci din dezechilibrul raportului dintre concentratiile lor.

Dieta occidentala este deficitara in omega-3 si contine in exces omega-6, astfel incat se ajunge la un raport

omega-6/omega-3 de 15/1 -16.7/1 (se considera ca omenirea a evoluat initial pe baza unei diete in care raportul era de aproximativ 1).

Valorile crescute ale raportului omega-6/omega-3 faciliteaza dezvoltarea multor afectiuni, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul, bolile inflamatorii si autoimune, in timp ce concentratiile crescute de omega-3 exercita efecte protectoare. In profilaxia secundara a bolilor cardiovasculare, s-a constat ca un raport de 4/1 reduce cu 70% rata mortalitatii totale. Un raport de 2.5/1 reduce proliferarea celulara la pacientii cu tumori colorectale, in timp ce un raport de 4/1, cu aceeasi cantitate de omega-3, nu are nici un efect. La femeile cu neoplasm mamar un raport scazut se asociaza cu un risc mai mic de evolutie nefavorabila. Un raport de 2-3/1 suprima inflamatia in cazul poliartritei reumatoide; un raport de 5/1 are un efect benefic asupra pacientilor astmatici, in timp ce un raport de 10/1 are consecinte negative. Aceste studii indica faptul ca valoarea optima a raportului depinde de afectiunea subiacenta8.

Dezechilibrele raportului de acizi grasi  sunt frecvent observate la pacientii cu afectiuni  inflamatorii cronice (artrita, ateroscleroza, eczeme, alergii, colon iritabil, bolile autoimune), tulburari de comportament si boli neuropsihice (dementa senila, ADHD: deficitul de atentie cauzat de hiperactivitate, tendintele agresive si anti-sociale, depresie, parestezii), la femeile insarcinate si la cele care alapteaza. Atat tabloul clinic cat si cel de laborator se imbunatatesc aproape intotdeauna dupa administrarea judicioasa de suplimente cu acizi grasi esentiali2,3.

Bibliografie

  1. Chan EJ, Cho L.What can we expect from omega-3 fatty acids? In Cleve Clin J Med. 2009 Apr;76(4):245-51.
  2. Genova Diagnostics. Test Catalog. Essential & Metabolic Fatty Acids Analysis (EMFA). www.genovadiagnostics.com.Ref Type: Internet Communication.
  3. International Food Information Council Foundation Omega-3 Fatty Acids and Health Fact Sheet June 5, 2009.
  4. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.
  5. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. Fatty AcidProfile, Essential (C12-C22), Serum. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.
  6. Omega-6 fatty acids: Make them a part of heart-healthy eating. In Healthy Aging Admin Nutrition News 02/27/2009.
  7. Simopoulos AP. Essential fatty acids in health and chronic disease. In Am J Clin Nutr. 1999;70(30 Suppl):560S 569S.
  8. Simopoulos AP. The importance of the ratio of omega-6/omega-3 essential fatty acids. In Biomed Pharmacother, 2002 Oct.; 56(8): 365-79.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *