Acizi biliari in ser

Analize medicale

Laborator Synevo

Informatii generale

Acizii biliari primari – acidul colic si chenodezoxicolic – se formeaza in ficat prin conjugarea colesterolului cu glicina si taurina. Acestia sunt depozitati si concentrati in vezica biliara, apoi secretati in lumenul intestinal, avand rol in emulsionarea grasimilor alimentare, facilitand astfel actiunea lipazei pancreatice asupra trigliceridelor si absorbtia acizilor grasi. Acizii biliari secundari, cuprinzand dezoxicolatul si litocolatul, sunt formati in colon ca metaboliti bacterieni ai acizilor biliari primari. Acidul ursodezoxicolic (UDCA), un izomer al chenodezoxicolatului (CDCA) precum si o varietate de acizi biliari „aberanti” se gasesc in cantitate redusa la persoanele sanatoase, dar sunt produsi  in cantitati crescute la pacientii cu sindroame colestatice cronice.  In bila normala raportul dintre acizii conjugatii cu glicina si cei cu taurina este 3:1, in timp ce la pacientii cu colestaza se intalneste cresterea concentratiei acizilor biliari sulfatati sau glucuronoconjungati.

In timpul procesului de absorbtie aproximativ 90% din acizii biliari conjugati si neconjugati sunt reabsorbiti prin difuziune pasiva de-a lungul intregului intestin. Acestia reintra in circulatia sanguina portala si sunt rapid captati de hepatocite, reconjugati si secretati din nou in bila. Acizii biliari reajunsi in ficat suprima sinteza hepatica de novo, prin inhibarea enzimei reglatoare 7α-hidroxilaza. Restul acizilor biliari este excretat in materiile fecale; in conditii normale productia hepatica compenseaza pierderile prin scaun, lucru ce nu se intampla in cazul reducerii marcate a absorbtiei intestinale. Se formeaza in acest fel un circuit hepato-entero-hepatic in care acizii biliari sunt recirculati de aproximativ 5-10 ori pe zi.  

Nivelele acizilor biliari pot fi modificate chiar si atunci cand alte teste ale functiei hepatice sunt normale si deci pot servi ca un indicator sensibil si specific de boala hepatica2;3;4.

Recomandari pentru determinarea acizilor biliari – evaluarea ciclului hepato-entero-hepatic (sistem biliar, intestin, circulatia portala si hepatocite)2.

Pregatire pacient  à jeun (pe nemancate)1.

Specimen recoltat  sange venos1.

Recipient de recoltare  vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator1.

Prelucrare necesara dupa recoltare  se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C1.

Volum proba – 1 mL ser1.

Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat1.

Stabilitate proba  serul separat este stabil 7 zile la 2-8°C; timp indelungat la -20°C sau la -70°C. Acizii biliari sunt instabili atunci cand sunt supusi la variatii de temperatura si, prin urmare, nu decongelati/recongelati1;3.

Metoda  fotometrica1.

Valori de referinta:

0-1 an: < 25 μmol/L
1-2 ani: <9 μmol/L
0-1   <8 μmol/L1

Interpretarea rezultatelor

Eficienta clearance-ului hepatic determina un nivel plasmatic scazut la persoanele normale. O crestere rapida a concentratiei serice a acizilor biliari este un indicator sensibil al afectiunilor hepatice caracterizate prin modificari ale clearance-ului. Postprandial concentratiile serice de acizi biliari cresc doar usor la persoanele normale, spre deosebire de pacientii cu afectiuni hepatice diverse (ciroza hepatita, colestaza, tromboza venoasa portala, sindrom Budd-Chiari, colangita, boala Wilson si hemocromatoza) la care cresterea este semnificativa. Atat tulburarile metabolice hepatice (boala Gilbert, sindromul Crigler-Najjar si Dubin-Johnson), cat si sindromul de malabsorbtie intestinala nu determina variatii ale concentratiilor plasmatice de acizi biliari.

Colestaza intrahepatica de sarcina (ICP) este o afectiune temporara cauzata de o disfunctie a ficatului aparuta in timpul sarcinii. Aceasta este caracterizata prin prurit intens generalizat care incepe de obicei in al treilea trimestru.

Diagnosticul se poate confirma prin mai multe teste de laborator, care includ si acizii biliari. Valorile plasmatice materne de saruri biliare sunt adesea de cel putin trei ori mai mari decat concentratia normala in ICP, dar pot creste si de 10-100 de ori. In timp ce nivelul de ALT/AST poate fi normal sau usor crescut, concentratiile fosfatazei alcaline sunt aproape intotdeauna mai mari decat valorile de referinta, desi acest lucru se poate datora, in parte, prezentei fosfatazei alcaline de origine placentara. Pe de alta parte, in cazul in care enzimele hepatice sunt extrem de ridicate, alte cauze, cum ar fi hepatita virala, ar trebui sa fie luate in considerare. Desi pruritul poate provoca o stare de disconfort, colestaza de sarcina este considerata o afectiune benigna pentru mama; riscul este insa semnificativ crescut la fat, ICP fiind asociata cu o mortalitate intrauterina crescuta. Dupa nastere simptomele mamei se reduc in termen de 48 de ore si dispar complet la aproximativ patru saptamani postpartum2;4.

 Bibliografie

  1. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.
  2. Lothar Thomas. Extravascular Body Fluids. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 1341-1343.
  3. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Bile Acids. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
  4. Mayo Clinic/Mayo Medical LaboratoriesTest Catalogs and Guides. Test Catalog. Bile Acids, Total. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *