Acid 1,4–metil-imidazolacetic metabolit histamina

Analize medicale

Laborator Synevo

Informatii generale 

Histamina, o amina biogena vasoactiva, constituie probabil cel mai cunoscut mediator stocat in granulele mastocitelor si bazofilelor cu rol central in raspunsul alergic. La om mastocitele contin aproximativ 2-5 pg histamina/celula, in timp ce bazofilele prezinta o cantitate mai redusa (1 pg/celula).

Mediatorii mastocitari, inclusiv histamina, predomina in rapunsul alergic precoce; bazofilele reprezinta sursa majora de histamina in raspunsul alergic de faza tardiva2.

Histamina este sintetizata in aparatul Golgi prin decarboxilarea aminoacidului histidina in prezenta enzimei histidin-decarboxilaza. Histamina are o sarcina electrica pozitiva si se asociaza cu  gruparile carboxil ale proteoglicanilor din granulele mastocitelor. Dupa exocitoza, histamina disociaza de proteoglicani la un pH neutru. O data eliberata in spatiul extracelular, histamina este metabolizata rapid (timp de injumatatire ~ 15-20 minute) prin metilare si oxidare. Metilarea, catalizata de enzima histamin-metil-transferaza, constituie principala cale de metabolizare la nivelul cailor respiratorii. Produsul initial, N-metilhistamina, poate fi excretat prin rinichi sau poate fi deaminat sub actiunea monoaminoxidazei rezultand acidul 1,4 metil-imidazolacetic (MIIA). Histamina mai poate fi oxidata si de catre diamin-oxidaza (histaminaza) cu generarea acidului imidazolacetic (IAA).

Datorita metabolismului rapid este dificil sa se determine histamina in plasma; in schimb masurarea histaminei si a metabolitilor sai in urina din 24 ore constituie o alternativa eficienta pentru testare ca urmare a faptului ca valorile acestora se mentin mult mai mult timp crescute1.

MIIA este principalul metabolit al histaminei (50% din histamina este degradata in acest compus); din acest motiv reprezinta un marker cantitativ pentru eliberarea endogena de histamina7. Astfel, MIIA poate fi util in confirmarea diagnosticului de anafilaxie6. De asemenea s-a constatat ca nivelurile urinare de acid metil-imidazol acetic se coreleaza strans cu severitatea mastocitozei sistemice si pot constitui un intrument util atat pentru confirmarea diagnosticului cat si pentru aprecierea evolutiei si a prognosticului3.

Unele forme rare de tumori carcinoide gastrice se manifesta clinic printr-un tablou atipic mediat prin histamina eliberata de catre celulele tumorale; la acesti pacienti  determinarea de acid metilimidazol acetic poate fi utila, impreuna cu cea de gastrina si acid 5-hidroxi indolacetic5.

Recomandari pentru determinarea acidului 1,4 – metilimidazolacetic – evaluarea pacientilor cu suspiciune de anafilaxie sau de mastocitoza sistemica3;6.

Pregatire pacient – se va evita, cu 2 zile inaintea recoltarii, consumul de alimente cu un continut ridicat in histamina1.

Recipient de recoltare – vas de 2-3 litri si pahar de plastic de unica folosinta pentru urina, pe care se noteaza cantitatea totala de urina din 24 ore4.

Cantitate recoltata – 10 mL4.

Cauze de respingere a probei – specimen care nu a fost pastrat la 2-8°C; utilizarea de substante conservante (produc interferente)4.

Prelucrare necesara dupa recoltare – in esantionul recoltat se vor adauga cateva picaturi de acid acetic glacial4.

Stabilitate proba – 5 zile la 2-8°C; 1 luna la -20°C4.

Metoda – cromatografie de lichide cuplata cu spectrometrie de masa (LC/MS)1.

Valori de referinta  <3.8 mg/24 h4.

Limite si interferente

Obtinerea unei valori normale MIIA nu exclude un eveniment anafilactic6.                 

Bibliografie

  1. Florence Ida Hsu, Joshua A Boyce. Biology of Mast Cells and their Mediators. In Middleton’s Allergy, Seventh Edition., Mosby Elsevier, 2009, 320.
  2. J. Andrew Grant, Saffana N. Hassan, Patricia A. Leonard. Mast Cell and Basophil-derived Mediators. In Atlas Of Allergic Diseases, 2nd Edition, Current Medicine LLC, 19.
  3. Karin Hartmann, Stefanie B Bruns and Beate M Henz. Mastocytosis: Review of Clinical and Experimental Aspects. In Journal of Investigative Dermatology Symposium Proceedings (2001) 6, 143–147.
  4. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
  5. Luigi Santacroce. Malignant Carcinoid Syndrome: Differential Diagnoses & Workup. emedicine.escape.com. Reference Type: Internet Communication.
  6. Philip L Lieberman. Anaphylaxis. In Middleton’s Allergy, Seventh Edition., Mosby Elsevier, 2009, 1041.
  7. Robert Hamilton, Anne Kagey-Sobotka. In Vitro Diagnostic Tests of IgE-Mediated Diseases. In Diagnostic Testing of Allergic Diseases, Marcel Dekker Inc, 2000, 99-100.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *